Să fim înţeleşi şi cred că vulcănenii vor fi de acord: Domnilor edili, să vă iasă din cap vizitele de documentare, adică excursiile, în străinătate!

a fost necesară sau nu reuniunea aceea. Totuşi, nu mă pot abţine să nu spun că mi-a venit să cred că ea ar fi fost făcută mai mult pentru ochii lumii. Ca să-şi dea seama şi alegătorul de rând că administraţiile publice locale de la noi au perceput imboldul pe care i le-a imprimat vicepremierul Vasile Dîncu. Aşa cum nu cred că înfiinţarea unui nou ADI i-ar fi făcut pe jiuleni să dea pe spate de uimire. La câte din astea a născut valea noastră şi la câte au sfârşit înainte de a se fi văzut ceva de pe urma lor, chiar că nu-i de mirare.

pe mine este altceva. Într-o postare ulterioară pe Facebook cineva din administraţia publică vulcăneană era de părere că noul se poate implementa şi la noi – am zis-o şi eu! – numai după ce vezi ce-au făcut alţii. Adică, mai pe şleau spus, după efectuarea unor vizite de documentare pe tărâmuri străine. Numai că nu am luat foc, frate! La asta visaţi, care vasăzică?! La vizite, excursii, mai bine spus, în străinătate?

amintim că n-a fost mandat în care vreo delegaţie a consiliului local vulcănean să nu fi bătut ţări străine. În vizite de documentare, fireşte! De fapt, excursii de plăcere. Ce a adus cu el, din SUA, domnul Petru Hodor, când a fost primar? A adus două filme color pe care le-a dat la developat. A făcut el ceva, cât de mic, în Vulcan, ca să semene cu ce a văzut el în America? Categoric nu! Şi delegaţiile de consilieri locali care au urmat au rămas doar cu impresii frumoase pe retina ochilor şi pe filmele fotografice pe care le-au avut în aparatele foto. Aha, era cât pe ce să uit! Şi cu banii de diurnă în valută pe care i-au încasat şi i-au cheltuit.

la greu poveşti în popor a fost primarul Gheorghe Ile. Cu ale lui vizite de documentare, fireşte, în China şi în Germania. Din câte au auzit de la el, consilierii locali, muţi de uimire, mai, mai că le venea să creadă că, peste puţin timp, mii şi mii, dacă nu milioane, de investitori galbeni şi cu ochii oblici vor împânzi Valea Jiului. Ceea ce, desigur, a rămas la nivel de poveste depănată, cu câte o glumiţă în ea, de mustăcios. Să mai zic ceva despre vreun rezultat al vizitei efectuate în Germania? Nu are rost, din moment ce nu există niciunul!

de aceea le zic eu stimabililor din Vulcan – se ştiu ei care! – cărora le arde de vizite de documentare în străinătate, făcute pe bani publici, să-şi mai vadă de treabă! Să stea pe fundul lor aici şi, dacă tot vor să afle cum e şi ce a făcut străinătatea, să-i roage pe cei care deja au frecat menta pe acolo să le povestească. Iar dacă respectivii nu-şi vor aduce mare lucru aminte, în afara magazinelor mari prin care au fost pentru shopping sau a muzeelor prin care au păşit, să nu se mire. A uita e omeneşte, mai ales dacă, la întâlnirile oficiale, mintea te-a lăsat singur în sală şi a luat-o aiurea prin spaţiul Schengen.