Primăria Petroşani vă informează: Principalii factori de risc în Petroşani

Pentru iubitorii de statistici şi informaţii de gen, Petroşaniul are înregistrate de-a lungul vremii furtuni, cum e şi firesc într-o zonă de munte. Totuşi, la adăpostul masivelor muntoase, Parâng şi Şureanu, municipiul este ferit de o circulaţie puternică a aerului, existând o medie de 56,6 zile din an fără vânt! Se consemnează faptul că ultima furtună puternică a fost în anul 2010. Atunci vântul a doborât 42 de copaci şi a smuls două acoperişuri de bloc, fiind, totodată, avariate şi câteva maşini. Dacă suntem feriţi de vânt, suntem oarecum feriţi şi de inundaţii. Totuşi, acestea nu au lipsit. Petroşenenii îşi mai amin­tesc ce s-a întâmplat în Cartierul Aeroport, în urmă cu câţiva ani, când după ruptura de nori se putea circula cu barca într-o anumită zonă a cartierului, fiind afectate mai multe locuinţe şi subsolurile a mai multor blocuri. Topirea bruscă a zăpezii şi scurgerile de apă de pe versanţi când plouă puternic pot aduce astfel de situaţii, mai ales primăvara (anul acesta, din cauza lipsei zăpezii acest risc e practic zero). Legat tot de iarnă şi de îngheţ, se arată în document faptul că în anotimpul rece pe Râul Jiu se pot produce zăpoare, dacă temperaturile sunt negative, timp de mai mult de 15 zile, cum se mai întâmplă în anumite ierni, ţinând cont că suntem într-o depresiune înconjurată de munţi. Fapt care poate afecta construcţiile de locuinţe din zonele joase, cele de lângă apă.

În materie de alunecări de teren, în urma datelor analizate s-a tras concluzia că cele mai afectate străzi, în această privinţă, sunt străzile Nouă (alunecările de teren afectând o singură gospodărie), Cucului (zona nelocuită), Maleia (zona de lângă Vila Melinda) şi Brazilor (o zonă de pe această stradă fiind expusă acestui fenomen, care poate ameninţa din nefericire casele cu numerele 12, 14, 16, 18 şi 20). Sub monitorizare se află şi o porţiune de pe strada Slătinioara, unde în 2014 a avut loc o alunecare de teren, dar care nu a afectat casele din zonă, cel puţin aşa se specifică în analiza experţilor în domeniu.

Cutremurele de pământ sunt înspăimântătoare pentru toată lumea. Din acest punct de vedere petroşenenii, şi Valea Jiului în general, pot să stea oarecum liniştiţi. Zona noastră NU este încadrată ca zonă cu risc seismic. Inspectoratul de Stat în Construcţii Hunedoara specifică clar, printre altele: „judeţul Hunedoara se află în zona F, corespunzătoare gradului seismic minim 6 – nu sunt construcţii sau clădiri încadrate în clase de risc seismic”.

Totuşi, în afară de cutremurele mai mari produse în zona Vrancea, seisme de mare adâncime şi care uneori, când sunt de o mai mare intensitate, se simt şi la noi în zonă. Există în regiunea Hunedoara-Haţeg o zonă unde, din când în când, mai izbucnesc cutremure de pământ cu intensitate mai mică şi la adâncimi de circa 1-2 km. Cele mai puternice au avut loc în 2013, la 8 septembrie, magnitudine 4,1 şi intensitate epicentrală V pe scara Mercalli, la ora locală 16 şi 42 de secunde. Replica acestuia – la orele 16,22 şi 12 secunde din aceeaşi zi, de magnitudine 4,7 şi intensitate epicentrală VI pe scara Mercalli, seisme resimţite atunci în judeţele Hunedoara, Gorj, Alba, Sibiu, Mureş şi Cluj, dar fără să provoace pagube materiale sau răniri ori pierderi de vieţi omeneşti sau de animale.

Zona seismică Făgăraş-Câmpulung provoacă, de asemenea, cutremure care rar sunt simţite şi la Petroşani. Ultimul de acest gen a fost pe 29 decembrie 2015, la o adâncime de 2 km, cutremur cu magnitudinea de 4,2 pe scara Richter.

La subcapitolul riscuri industriale se specifică faptul că în Petroşani există şapte staţii PECO, unde se depozitează şi se comercializează benzină şi motorină, gaz petrolier lichefiat şi uleiuri, toate acestea prezentând în consecinţă şi un risc de „pericol de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase”, dar care constituie, în urma măsurilor luate de aceste firme, conform legii, „surse de risc minor”.

„Instabilitatea haldelor de steril ca urmare a precipitaţiilor abundente care ar putea conduce la alunecări ale haldei de steril” este un alt risc tehnologic la Petroşani, ca şi „transportul de materii explozive de la depozitul de bază la depozitele de consum”.

Sunt trecute în mare, în document, şi riscul de scufundare a terenului (suprateran) „în zonele de exploatare minieră şi formarea de albii de scufundare care afectează construcţiile de la suprafată, infrastructura sau terenul”, alte date la acest aspect nefiind sugerate.

Dar poate cel mai înfricoşător risc tehnologic din municipiul de la poalele Parângului, fără să vrem să speriem pe nimeni, dar aşa scrie negru pe alb, există la Spitalul de Urgentă Petroşani, unde se specifică că „există riscul de explozie al rezervorului de oxigen lichid, care are o capacitate de 4.600 mc”.

Tot la capitolul risc tehnologic intră şi riscurile de poluare a apelor. Poluarea Râului Jiul de Est mai există încă, una din cauze fiind suspensiile de cărbune: „Cifrele indicatorilor sunt mult prea mari şi arată existenţa suspensiilor de cărbune, CBO5”. Tot aici se arată faptul că „există surse de poluare care evacuează ape uzate neepurate corespunzător în râu”, fapt ce credem că ar trebui să dea mai serios de gândit autorităţilor.

La capitolul poluare mai există la Petroşani şi poluare rezultată din centralele termice cu fum şi suspensii de cărbune, dar şi poluare rezultată din casele de colonie unde se folosesc sobe, iar ca şi combustibil solid, cărbunele.

Foarte interesante sunt şi datele legate de analiza riscurilor de incendiu la Petroşani. Conform celor prezentate, producerea acestui risc este de 48% la casele şi gospodăriile populaţiei (destul de mare am zice şi un procent destul de neliniştitor!), 28% la pajişti, 12% la păduri, 8% la autovehicule, 3% la obiective şi 1% la alte situaţii. Cum s-a ajuns la aceste procente ştiu doar specialiştii în domeniu, după informaţiile, datele, criteriile şi algoritmii folosiţi. Cert e că trebuie ţinut cont de acest risc, specificându-se că „incendiile la case şi anexe gospodăreşti au frecvenţa mai mare în perioada sezonului rece, când se fac focuri în sobe, la pajişti şi resturi vegetale în perioada trecerii de la  primăvară, la perioada de vară”.

Şi dacă tot suntem la acest factor de risc, incendiul, e bine să vă informăm şi cu datele ce ţin de Detaşamentul de Pompieri sau de numărul de hidranţi din localitate: dotare detaşament – două autospeciale cu apă şi spumă, o motopompă de incendiu, două motopompe pentru inundaţii, materiale aferente: „Petroşaniul dispune de 111 hidranţi, din care 68 operativi, iar restul în curs de reabilitare, odată cu reabilitarea reţelei de apă a oraşului, când se va mări şi numărul hidranţilor. Pe linie de PSI primăria este dotată cu pichete de incendiu echipate complet, care sunt amplasate la: administraţia pieţelor din Piaţa Centrală, Muzeul Mineritului, Refugiul Salvamont din Parâng, Peștera Bolii, în Dâlja Mare şi Dâlja Mică şi în Slătinioara”. Mai există în magazia celor de la „Protecţia Civilă” 25 de extinctoare pentru situaţii de urgenţă, precum şi două motopompe de capacitate mică pentru intervenţii în gospodării şi 3 generatoare electrice.