Peste o săptămână / Se lansează „Interviuri hunedorene”

Domnul Mihai Petre este o autoritate în învăţământul hunedorean, un nume apreciat şi respectat, atât pentru calităţile deosebite de dascăl, cât şi pentru lucrările al căror autor este.

S-a născut la 19 iulie 1949, în comuna Suteşti, jud. Vâlcea. A urmat Liceul Teoretic din Drăgăşani şi a absolvit Facultatea de Filologie din Cluj-Napoca, Secţia Română-Franceză, ca şef de promoţie (1972). A obţinut doctoratul în filologie cu teza „Toponimie urbană românească” (1983). Între anii 1972 şi 1974 a fost profesor la Şcoala Generală Nr. 3 din Hunedoara, la Liceul Sanitar Hunedoara (1974-1991) şi la Liceul „Iancu de Hunedoara” (din 1991). Între 1998 şi 2007 a fost profesor de limba română şi metodică la Colegiul de Institutori Deva, de pe lângă Universitatea de Vest Timişoara şi director al Departamentului Perfecţionare din cadrul Centrului „Eudoxiu Hurmuzaki”, pentru românii de pretutindeni, de pe lângă Ministerul Educaţiei Naţionale (1999-2000). A participat la examenul de selecţie a tinerilor români din regiunea Cernăuţi, Ucraina (1998 şi 1999), pentru acordarea burselor de studiu în România. A coordonat grupul de profesori din regiunea Cernăuţi, Ucraina, în august 1999, în excursia metodică prin judeţul Hunedoara. A ocupat funcţia de inspector şcolar general-adjunct la Inspectoratul Şcolar Judeţean Hunedoara (2002-2005). „Profesor Evidenţiat”, în 1987. A obţinut Ordinul Meritul pentru Învăţământ în grad de comandor, în 2004. Redactor-şef la revista „Semne” din Deva (2001).

A colaborat cu articole, studii şi eseuri la revistele: „Limba română”, „Ardealul literar şi artistic”, „Semne”, „Vatra”, „Studii şi Materiale de Onomastică”, „Confluenţe lingvistice”.

Dintre lucrările semnate Mihai Petre amintim: Limba română prin teste grilă pentru admiterea în învăţământul superior, Deva, 1999; Limba şi literatura română pentru examene de capacitate, Deva, 2000 (în colaborare); Introducere în toponomia urbană românească, Deva, 2001 (prima lucrare care abordează, în literatura de specialitate de la noi, problemele teoretice ale acestei discipline lingvistice, relevând importanţa toponimelor urbane pentru istoria, geografia, etnografia, psihosociologia oricărui spaţiu urban); Toponimie urbană hunedoreană, Timişoara, 2012 (lucrare apreciată pentru erudiţia informaţiei, pentru dimensiunea şi concepţia integratoare a unui studiu interdisciplinar, privind numele de locuri din toate oraşele şi municipiile judeţului Hunedoara); Urbanonimie hunedoreană-particularităţi şi perspective, Cluj-Napoca, 2013 (completează seria lucrărilor de acest fel, luând în discuţie alte aspecte interesante şi neabordate până acum: toponimia minieră, toponimia castelană, fenomenul de blocaj urban etc.).

Volumul Interviuri hunedorene este structurat în două părţi. Prima parte este consacrată unor dialoguri ample şi documentate cu profesori, colegi de breaslă precum Gheorghe Alimpesc, Viorel Avram, Mihai Barbu, Gilbert Danciu, Iuliu Deldegan, Dumitru Laţcu, Cristian Lunel, Viorel Lupu, Graţian Ordean, Ioan Silvestru, Gheorghe Şincu. În opinia autorului, exprimată în prefaţa volumului, aceştia au fost aleşi ca interlocutori deoarece sunt veritabile „repere profesionale şi morale” care „au marcat cu lumina cunoaşterii, a adevărului şi a frumosului foaia de parcurs a elevului ajuns muncitor, medic, jurist, artist, politician, dar – mai ales – Om… Contestaţi de foarte multe ori, şi-au dus crucea alegerii unei profesii pentru care au simţit chemarea de a lucra cu copilul, această fragilă ipostază a omului…”.

Partea a doua este dedicată literaturii şi slujitorilor ei hunedoreni, scriitorilor Raisa Boiangiu, Eugen şi Ioan Evu, Nicolae Szekely. Sunt dialoguri aprofundate, cu întrebări menite să dezvăluie cât mai bine personalităţile şi creaţia acestor îndrăgiţi scriitori şi artişti formaţi şi afirmaţi în oraşul Hunedoara.

Cu prilejul acestei lansări, scriitorul va susţine o sesiune de autografe.