Ovidiu Rizopol: „Petroşaniul începe să figureze tot mai tare pe harta brâncuşologilor din ţară şi din străinătate”  (I)

În An Centenar şi după opt decenii de când a fost inaugurat, Ansamblul Cultural „Brâncuşi” de la Tg. Jiu cinsteşte Eroii noştri şi deschide spre Cer „calea reconstrucţiei omului”, aşa cum a spus-o cândva chiar marele sculptor român şi unul dintre cei mai mari artişti ai lumii.
Săptămâna trecută, în perioada 24-28 octombrie, cu ocazia împlinirii a 80 de ani de când există ansamblul monumental „Constantin Brâncuşi” de la Tg. Jiu, în capitala Gorjului s-au întâlnit o parte dintre cei mai însemnaţi brâncuşologi din România şi din Europa, totul organizat sub cupola „Colocviul Internaţional Brâncuşi”.
Petroşaniul şi Valea Jiului au avut, ca de fiecare dată în ultimii ani, un reprezentant, în persoana lui Ovidiu Rizopol, vicepre­şedintele Asociaţiei „Petro Aqua”, un pasionat de istoria şi operele realizate de Brâncuși.
Reîntors de la acţiuni – că au fost multe în toate cele patru zile – Ovidiu Rizopol abia a aștepta să ne ofere un interviu.

După 80 de ani
– Domnule Ovidiu Rizopol, o nouă serie de manifestări legate de cel mai mare sculptor român din toate timpurile. Cum a fost la Tg. Jiu?
– A fost o acţiune încrucişată, cu de toate pot zice, dar cel mai important după părerea mea a fost acel colocviu internaţional, unde au participat o serie de distinşi brâncuşologi din toată România, precum şi din străinătate. Brâncuşi merită acest efort, ţinând cont că probabil este în momentul de faţă cel mai bun ambasador al României şi al culturii româneşti, iar faptul că ne aflăm în An Centenar cu atât mai mult, legat şi de jubileul împlinirii celor 80 de ani de când acel ansamblu monumental, format din Coloana Infinită, Poarta Sărutului şi Masa Tăcerii se află acolo, pe Calea Eroilor, în inima Olteniei la Tg. Jiu. A fost frumos şi impresionant, ca să vă răspund şi la întrebare până la capăt.

Regina Petroșani
– Cum de un petroşenean s-a aflat din nou printre atâţia brâncuşologi de renume?
– Ţinând cont de relaţiile foarte bune pe care le are Petro Aqua cu Centrul Cultural Constantin Brâncuşi din Tg. Jiu, era normal să reprezint asociaţia noastră şi Petroşaniul la acest mare colocviu internaţional, primind o invitaţie din partea organizatorilor. Să nu uitaţi că am avut împreună cu cei de la Centrul Cultural o serie de activităţi comune, atât la Petroşani, cât şi la Tg. Jiu, iar subiectul Brâncuşi şi operele sale mă pasionează de zeci de ani, în caietele Petro Aqua marele sculptor fiind prezent de câteva ori. Apoi, să nu uităm meritul Petroşaniului la executarea şi turnarea Coloanei Infinite şi meritul judeţului Hunedoara la tot ce s-a întâmplat cu Masa Tăcerii şi scaunele de piatră ale acesteia… plus altele. Dacă am aşeza piesele pe o masă de şah, simbolic, am putea să spunem că contribuţia Petroşaniului ar fi aceea de regină, Tg. Jiu fiind evident regele. Cam acesta e rolul Petroşaniului şi lumea trebuie să ştie.

Brâncușologi, câtă frunză și iarbă
– Evenimentul a fost legat, evident, şi de cei 100 de ani de la Marea Unire…
– Da, evenimentul a fost circumscris sărbătoririi Centenarului şi s-a desfăşurat sub înaltul patronaj al preşedinţiei României. A fost unul dintre cele mai mari evenimente dedicate vreodată marelui sculptor, prin participarea deosebită atât a brâncuşologilor din România, cât şi o importantă participare internaţională, cu personalităţi importante din viaţa culturală europeană şi care au în studiu opera lui Brâncuşi. Şi aici aş evidenţia participarea unor brâncuşologi renumiţi din Austria, din Germania şi Franţa, din Spania şi din Anglia. Franţa a fost reprezentată, ca să vă dau doar un nume important, de doamna Lemny, care este muzeograf cercetător la Centrul Naţional de Artă şi Cultură – Centrul Pompidou sau Centrul Beaubourg, o instituţie situată în Cartierul Beaubourg, în arondismentul 4 din Paris, pe malul drept al Senei, acolo unde se află şi atelierul reconstituit al marelui Brâncuşi.

Vedeta
– Au existat mai multe dezbateri, comunicări, pe subiecte legate de operele lui Brâncuși, aşa cum s-a întâmplat şi în Sala de Marmură de la Petroşani, în 2016?
– Da, s-au făcut comunicări, vedeta expunerii, ca să spun aşa, fiind anul acesta capodopera brâncuşiană Coloana Infinită. Am avut momente de mare satisfacţie că pentru prima oară – eu particip la aceste întâlniri şi evenimente de circa 10-12 ani – s-a scos cu adevărat în evidenţă aportul excepţional al Atelierelor Centrale Petroşani la construirea acestei capodopere universale!

Doamna Sorana Georgescu-Gorjan
– Cum pentru prima oară? Parcă s-a mai vorbit de Petroşani, inclusiv când s-a organizat aici acel simpozion comun, Petroşani-Tg. Jiu?
– Da, dar atunci amploarea a fost mult mai mică. Acum, vorbim de un simpozion internaţional, cu foarte multe personalităţi prezente, atât din ţară, cât şi din străinătate. E o altă categorie, ca să zic aşa, fără să minimalizez, fireşte, celelalte evenimente organizate în anii trecuţi, fiecare eveniment având rolul distinct şi omagiind o anumită tematică sau o capodoperă brâncuşiană. Anul acesta a fost altceva, ceva rarisim, ceva inedit, iar Petroşaniul a fost regină, între ghilimele, cum am mai spus…
Greutatea vorbelor legate de Petroşani în realizarea Coloanei Infinite a dat-o chiar doamna Sorana Georgescu-Gorjan, fiica inginerului Ştefan Georgescu-Gorjan, cel care a realizat proiectul tehnic al acestei opere de nivel mondial. În cuvântul său, doamna Sorana a evidenţiat şi subliniat de câteva ori efortul şi meritul deosebit al atelierelor din Petroşani şi a echipei tehnice de-acolo. Şi n-a fost doar atât…

Zdroaba muncitorilor petroșeneni
Cunoscutul critic de artă Pavel Şuşară a subliniat şi dumnealui aportul muncitorilor din Petroşani, făcând o observaţie importantă legată de proiectul tehnic. Părerea acestui cunoscător în ceea ce înseamnă artă este că proiectul tehnic al ansamblului Coloanei e compus de fapt din două proiecte: proiectul ansamblului Coloanei şi, foarte important, proiectul fundaţiei Coloanei! Pentru că intemperiile, timpul, 80 de ani au trecut, cu ploi şi soare, cu vânt şi ger sau zăpadă, iar Coloana stă semeaţă, având doar o abatere de câţiva centimetri. De altfel, aş vrea să menţionez că imediat după ce Constantin Brâncuşi a plecat din Petroşani, după ce a stat o lună aici, prima scrisoare adresată inginerului Ştefan Georgescu-Gorjan se referea la fundaţie! Brâncuşi a realizat că fundaţia este extrem de importantă!

Cu tractorul pe Coloană!
– Da, în timp s-a văzut că nu s-a înşelat! Pentru cititorii noştri poate reamintiţi pe scurt episodul din 1953, când era să rămânem fără Coloana Infinită…
– Da, la Congresul Mondial al Tineretului de la Bucureşti, fiecare regiune a ţării, prin reprezentanţii săi, a primit o sarcină, legată de un plan ce cuprindea colectarea de fier vechi. Prim-secretarul UTC din Gorj, o figură de tristă amintire, dorind să facă exces de zel a comandat dărâmarea Coloanei Infinite, pentru a o duce ulterior la fier vechi! Vă daţi seama, aşa pur şi simplu… Ce-o fi fost în capul ăluia… făină, tărâţe… Au pus un lanţ gros pe ea şi cu un tractor au început să tragă. Din fericire, datorită solidităţii fundaţiei, Coloana a rămas în picioare. Mai mult, nici nu s-a mişcat nici măcar câţiva milimetri! Fundaţia aceea este în formă de piramidă şi are o adâncime de 5 metri, turnându-se 75 de mc de beton, cu o greutate aproximativă de 150 de tone! Deci nu aveau cum s-o dărâme cu tractorul! Fac o paranteză aici şi spun că tractoristul, alt cap sec, care a ajuns ulterior detaşat la Motru, a pus lanţul undeva la nivelul modulului doi şi a pornit tractorul. Dar soliditatea Coloanei a făcut ca roţile tractorului să patineze. S-a dus înapoi la primul-secretar şi i-a spus: „Tovarăşe prim-secretar, Coloana lui Tătărescu nu vrea să cedeze! Nu pot să o culc!”. Secretarul i-a spus: „Du-te imediat la SOVROM-Petrol şi cere de la directorul Rusu tractor Kirov, că ăla e de mare putere…”. Şi s-a dus tractoristul nostru la directorul Rusu, care, aflând ce vrea i-a spus: „Ia mai lasă-mă cu prostiile! Tractorul meu are probleme pe la sonde!”. Şi uite aşa a scăpat Coloana Infinită! Probabil că nici cu tractorul Kirov n-ar fi dărâmat Coloana Infinită, dar ceea ce este sigur este că i-ar fi deteriorat elementele şi poate ar fi reuşit să şi mişte puţin capodopera sculpturală. Cam asta este povestea…  (va urma)