Partea din spate a pieţei din Vulcan, cea cu produse industriale, cum este cunoscută, a rămas, în mare, aşa cum era acum două decenii.
Când se vorbea,
ba chiar era cât pe ce să se iniţieze un proiect de hotărâre în acest sens, că toată zona, de la strada Nicolae Titulescu şi până-n capătul aleii, va fi împânzită cu chioşcuri standard. Pe vremea aceea unora dintre comercianţi le-a surâs ideea. Altora nu, fiindcă îşi făcuseră deja chioşcurile lor, pe cheltuiala lor, iar în momentul acela interesul le era, ca să le fie închiriat spaţiul ocupat de construcţie. Ceea ce nu au reuşit, nici la conducerea de atunci a administraţiei publice locale şi nici la cea care i-a luat locul.
A rămas de atunci
şoprul din partea vestică a pieţei cu produse industriale, lat de vreo trei metri şi întins pe alte câteva zeci. Unul trainic, ridicat pe piloni de fier masiv, sub care se întindeau tarabele. Între timp, mesele au fost luate, iar acum şoprul este folosit exclusiv ca parcare auto. Ei bine, toate autovehiculele care, în noaptea în care din cer a turnat cu ouă de gheaţă, au stat sub acoperişul acesta au rămas nevătămate.
Tabla rânduită
pe latura dinspre Coroeşti a şoprului a rezistat eroic, fără să fi rămas pic de urmă pe ea, torpilelor de gheaţă cereşti, pe când acoperişul de plastic de pe înclinarea vestică e făcut ciur. Nu e treaba mea să mă gândesc la cine ar trebui să repare stricăciunea. Eu am demonstrat ce era de demonstrat. Că tot tabla rămâne mai tare ca plasticul.