Continuăm seria de interviuri cu candidați din județul Hunedoara și astăzi avem plăcerea de a o prezenta pe Monica Olteanu, candidata partidului Reper pentru Senat. Monica aduce o bogată experiență și o perspectivă proaspătă în peisajul politic, atât prin experiența pe care o are deja în mediul administrativ cât și prin dorința ei de a schimba paradigma înțelegerii funcționării acestora. Angajamentul ei față de comunitate și viziunea pentru viitor o fac o candidată remarcabilă în aceste alegeri. Urmează să discutăm planurile, prioritățile și valorile care îi ghidează campania cu speranța că Monica va putea să aibă șansa să le implementeze.
Cum de te-ai decis să intri în politică? Ce te-a determinat să faci acest pas?
Am simțit că trebuie să mă implic politic, atunci când am realizat că nu este corect și nici realist să ne așteptăm ca lucrurile să se schimbe iar noi să nu facem nimic în sensul ăsta. Iar pe de altă parte, plecând din țară să lucrez la Comisia Europeană, am simțit că nu mă pot desprinde de problemele care sunt în România, că ele mă afectează și în diaspora și că mi-aș dori ca acasă lucrurile să arate altfel.
Vorbește-ne puțin despre profesia ta. Ce înseamnă să fii funcționar european?
Sunt de profesie economist, am făcut facultatea de Relații Economice Internaționale la București, la Academia de Studii Economice și ulterior am făcut și Facultatea de Drept la Universitatea București. La începutul carierei am lucrat în sectorul privat și, ulterior, în 2005, am început să lucrez la Agenția SAPARD – era evident înainte de aderarea la UE. Acolo am luat contact cu fondurile europene, domeniu în care am și rămas să lucrez până în prezent, majoritatea timpului fâcând audit. Am profesat și ca jurist o perioadă, când am făcut investigații administrative antifraudă în cadrul DLAF (Departamentul pentru Lupta Antifraudă).
Fondurile europene pentru agricultură și dezvoltare rurală îmi sunt cele mai apropiate deoarece în acest domeniu am lucrat ca auditor în agenția de plăți și ulterior la Comisia Europeană. Cu siguranță, e o mare responsabilitate și o onoare să poți să lucrezi pentru Europa și prin munca ta să ai un impact pozitiv în viețile atât de multor oameni. Mă bucur că pot să fac asta, e un job interesant care îți dă posibilitatea să intri în contact cu parteneri din diverse state membre și candidate și care-ți permite să îți îmbunătățești perspectivele asupra a ceea ce se întâmplă pe continent.
De ce ai plecat din România și de ce dorești să revii?
Am plecat din România pentru că am avut oportunitatea să lucrez pentru Comisia Europeană și pentru că îmi doream siguranță și oportunități pentru familia mea dar mai ales acces la servicii medicale și la educație de calitate pentru copii.
Persoane foarte apropiate mie au avut experiențe extrem de negative cu sistemul de sănătate – fatale ca s-o spun cât se poate de direct – și mi-am dat seama că există un risc permanent să nu fim tratați cum trebuie în caz de boala sau accident. Tragedia de la Colectiv și ce a urmat după, n-au făcut decât să crească în mine o frică de sistemul de sănătate deja existentă. În afara țării, am sperat că vom fi mai bine îngrijiți.
În ce privește învățământul, deși am avut norocul să dau și peste profesori și oameni minunați, am avut, de asemenea, şi experiențe negative, iar lucrurile pe care le vedeam în jur nu erau modele prea bune pentru copii – de exemplu lipsa de compasiune și marginalizarea copiilor săraci sau vulnerabili și altele. Împingerea unor copii în mod intenționat spre abandonul școlar – pentru că erau “problematici”- a fost ceva care m-a marcat foarte profund. Ce fel de adulți o sa fie acești copii dacă noi îi împingem în afară societății în loc să-i sprijinim să-și continue educația?
Pe de altă parte, am făcut teme cu copiii noștri până noaptea de multe ori, lucru care nu mi se părea sustenabil pentru ei și nu făcea decât să-i îndepărteze de scoală, să le omoare curiozitatea și dorința de a învăța. Sistemul nostru educațional este mult prea orientat spre cantitate și cunoștințe teoretice însă profund nefunctional în ce privește dezvoltarea de competențe care sunt necesare în ziua de azi, educarea unor viitori adulți și cetățeni responsabili și încrezători în forțele proprii.
Dar, să răspund întrebării pe scurt, stadiul în care este azi sănătatea și educația au cântărit mult în decizia familiei de a pleca o vreme în afara țării. Cu toate astea, doresc să mă întorc și să mă implic pentru viitorul copiilor, al tinerilor și al familiilor, care trebuie să aibă acces la educație și servicii medicale de calitate precum și o calitate bună a vieții peste tot în țară.
Cum a fost pentru tine experiența cu mediul antreprenorial și cea legată de fondurile europene și implementarea lor?
Cum spuneam, am lucrat la începutul carierei într-o firma privată unde am luat contact direct cu problemele specifice din mediul de afaceri (de la lipsa de infrastructurii care afectează logistica și până la administrația statului care creeaza întârzieri și piedici inutile). Sigur, de atunci s-au schimbat multe, însă în continuare legislația e foarte complicată, fiscalitatea e mare iar lipsa de predictibilitate pe termen lung face ca riscurile atunci când investești într-o afacere nouă să fie destul de mari. O alta reală piedică pentru antreprenori e accesul limitat la credite în primii ani și costul ridicat al acestora.
Pe de altă parte, fondurile europene sunt esențiale pentru dezvoltarea României.
Într-o zonă defavorizată de exemplu este nevoie de finanțare consistentă pentru a se dezvolta accelerat dar și de simplificarea administrației și stabilitate fiscală. Oamenii să aibă acces real la finanțare din fonduri europene sau naționale și să-și poată face planuri de afaceri pe termen lung. Astfel, ca sa facă o investiție și un plan de afaceri pe 5-10 ani, ei trebuie să știe cu rezonabilă certitudine care sunt posibilitățile de finanțare existente în perioada următoare și că au acces la ele, care sunt taxele, cu cât se pot împrumuta, la ce dobanda etc. Dacă se schimbă mereu regulile, inclusiv fiscalitatea și regulile pentru proiectele prin fonduri europene, nu o să fie rezultate bune pentru că ele descurajează antreprenorii și îngreunează procesul de dezvoltare.
Care sunt principalele măsuri pe care le propuneți pentru a susține antreprenorii, inclusiv în zonele rurale, având în vedere concurența și dificultățile accesului la finanțare?
Pentru întreprinderile mici și mijlocii precum și start-up-uri, trebuie alocate fonduri substanțiale, iar partidul REPER susține crearea unui fond de 10 miliarde euro pentru IMM-uri. Totodată e important ca administrația să faciliteze investițiile în general, să asigure infrastructura necesară (transport, utilitati etc) și să colaboreze deschis și transparent cu antreprenorii. Este nevoie, în plus, din punctul meu de vedere, și de o prioritizare a fondurilor europene către direcțiile cu potențial regional/ local ridicat, care pot aduce o dezvoltare rapidă și sustenabilă.
Sunt de părere că trebuie alocate bugete mai mari pentru încurajarea antreprenorilor mici sau la început de drum. Aceștia investesc, crează locuri de muncă, dezvoltând în jurul lor o întreagă rețea de dezvoltare care implică parteneri, angajați, clienți etc. Ei creează bunăstare păstrând totodată atașamentul și respectul față de comunitatea locală (sunt de exemplu mai puțin susceptibili să închidă afacerea ca să se relocheze brusc în altă parte) iar prin numărul lor – din ce în ce mai mare – asigură o diversitate de activități și servicii, de oportunități de angajare și de afaceri.
Pentru investitori mari, un parteneriat onest din partea statului și stabilitate fiscală consider că sunt primordiale, astfel încât să nu existe piedici în dezvoltarea afacerilor lor, mai ales dacă își asumă și un angajament social și de mediu: plătesc salarii corecte, respectă condițiile de muncă pentru angajații, au grijă de mediu și așa mai departe. Cred că aderarea la zona EURO, bine pregătită și într-un orizont de timp rezonabil după îndeplinirea condițiilor necesare, ar fi propice mediului de afaceri și nu numai.
În domeniul agriculturii, fermele mici și medii trebuie susținute mai mult, inclusiv prin instrumente financiare care să ajute la cofinanțarea proiectelor, acoperirea riscurilor, prin suport pentru cooperare, pentru dezvoltarea capacităților de depozitare, de ambalare, dezvoltarea marketingului produselor și pentru crearea unor rețele de desfacere a produselor. În ce privește fermele mari consider că trebuie încurajate practicile agricole și tehnologiile inovative, performante și prietenoase cu mediul. E important ca acest suport să le permită fermierilor să continue să producă alimente de calitate și să contribuie astfel la siguranta noastra alimentară.
Ce ar mai trebui pentru dezvoltarea antreprenoriatului în afară de fonduri și o fiscalitate încurajantă? Credeți că educația antreprenorială ne lipsește?
Am lucrat ca auditor extern pentru Comisia Europeană cu statele candidate la a adera la UE și care implementează programe de dezvoltare rurală. A fost o perioadă foarte frumoasă și bogată din punct de vedere profesional. Această experiență mi-a oferit o perspectiva nouă asupra a cât de important este să știi foarte bine nu doar ce vrei să faci – care-ți sunt obiectivele tale de afaceri sau ca și administrație publică – ci mai ales cum să faci – cum sa implementezi cu succes un proiect.
Spuneam mai devreme că trebuie susținuți antreprenorii și firmele mici dar această susținere financiară nu este suficientă în lipsa unor cunoștințe antreprenoriale de bază, de exemplu în domeniul economiei (care-s costurile unui credit, cum se amortizeaza o investiție, de ce e important marketingul, ambalajul, prezentarea etc.) sau al dreptului (care-s consecințele unui contract, ce se poate întampla dacă nu cunosc sau nu respect legea și așa mai departe).
Fără să fie nevoie să devii economist, totuși unele cunoștințe de bază care facilitează antreprenoriatul ar trebui introduse progresiv încă din școala gimnazială și în anii de liceu, respectiv școală vocațională, inclusiv prin participarea la proiecte antreprenoriale concrete, astfel încât tinerii să învețe ce presupune o afacere înainte de a se lansa în asta pe cont propriu. Aș mai adăuga că e mare nevoie de programe de învățământ pentru meserii moderne și care să cuprindă elemente cât se poate de practice: de exemplu operarea de roboți și drone industriale sau agricole, utilizarea unor programe de inteligență artificială și așa mai departe.
Apoi prin programele europene există posibilități de învățare pentru adulți care nu sunt deloc de neglijat, iar punerea pe picioare și gestionarea unei afaceri, și alte competențe, pot face parte dintre aceste oportunități de învățare pentru aprofundare, adaptare sau chiar reconversie profesională.
În mediul rural însă, dacă vrem ca tinerii să mai stea la sat, sau să vină la sat și să înceapă o afacere – fie că e ea în agricultură sau în domenii non-agricole – e nevoie și de infrastructură și servicii la un nivel cât de cât apropiat de mediul urban – trebuie grădinițe, educație de calitate, servicii medicale de bază, transport facil către oraș și alte servicii pe care tinerii și le doresc cum ar fi evenimente culturale, o sală de sport, activități pentru copii etc. E obositor și mai ales costisitor ca pentru orice serviciu să trebuiască să mergi la oraș. În plus, mobilitatea e foarte importantă în zilele noastre și, din păcate, lipsa infrastructurii de transport public rapid către orașe contribuie la depopularea satelor.
Oricum, ar fi multe de discutat pe aceste teme, dar cam acestea ar fi principalele puncte cheie.
Ce le transmiți alegătorilor pentru alegerile parlamentare din 1 decembrie 2024?
Le doresc să aibă încredere în puterea lor colectivă de a contribui prin votul din 1 decembrie, la proiecte bune pentru societate.
Îi invit să voteze Partidul REPER pentru Parlamentul României dacă rezonează cu soluțiile pe care le susținem (https://partidulreper.ro/program/) și pentru ca acele dorințe pe care le au în legătură cu calitatea vieții să fie mai aproape de realitate.
Le mulțumesc pentru susținere celor care ne vor acorda încrederea și îi felicit pe toți cei care vor merge la vot! Oamenii înainte de toate!
Comandat Partidul Reînnoim Proiectul European al României. Executat de Aldo Detail Direct SRL. Cod de identificare atribuit de Autoritatea Electorală Permanentă la desemnarea mandatarului financiar: 11240060.