Cataloage Confort Media
Prezent la Petroşani, împreună cu consilierul prim-ministrului, Ionel Dancă, viceprim-ministrul Vasile Dîncu a susţinut o conferinţă de presă vineri, 9 septembrie, în sala Senatului Universităţii. Înainte, ministrul Dîncu a avut o întâlnire cu toţi primarii şi reprezentanţi ai administraţiilor locale din cele şase localităţi ale Văii Jiului.
Valea Jiului – săraca zonă bogată
Cum sala discuţiilor cu edilii a fost închisă presei (pentru această lipsă de transparenţă: ruşine, domnule Dîncu!) timp de aproape două ceasuri, ne rezumăm să vă prezentăm aspecte din conferinţa de presă şi ideile principale concluzionate de ministrul Dîncu şi de consilierul premierului, Dancă, idei care se doresc a fi pentru Valea Jiului şi alte două regiuni din ţară, Ţara Moţilor şi o parte din Moldova, „un nou început de drum”. Se doreşte ca prin măsuri guvernamentale bine stabilite ca aceste cele mai sărace regiuni ale ţării să poată fi relansate din punct de vedere economic şi social. Trist, dar adevărat, prin realităţile care ne înconjoară, dintr-una din cele mai industrializate zone şi cu potenţial în mineritul românesc, Valea Jiului se zbate azi în pragul sărăciei şi şomajului, ajungând pe o listă a săracilor! Un rol determinant şi semnificativ la acest fapt dureros l-a avut numai şi numai clasa politică, inclusiv cea din judeţ, urmată de trădarea sindicatelor şi inexistenţa societăţii civile, care vreme de 26 de ani a dormit pe ea. Dacă „politicul de stânga” a fost interesat de Vale doar din prisma voturilor obţinute, „politicul de dreapta” fie n-a existat prea mult, fie a lipsit cu desăvârşire ori a trădat la greu în clipele cheie. De la aceste realităţi trebuie pornit şi probabil că Vasile Dîncu sau Dacian Cioloş le cunosc mult prea bine. De ce? Pentru că, deşi acum fac parte din acest „guvern tehnocrat”, de-a lungul vremii au făcut şi ei parte, mai mult sau mai puţin, din echipe politice aflate la guvernarea ţării.
Să sperăm că noua strategie pentru Vale nu va ajunge să fie echivalentă cu strategia social-democraţilor din trecut. Care ne-au adus pe cap un guvernator al Văii Jiului, bun la fotbal-tenis, la fotbal în sală sau la excursii cu ansambluri folclorice în străinătate, dar nu la organizare şi măsuri care să aducă ceva prosperitate economică zonei noastre, fapt constatat mai cu seamă după plecarea acestuia când s-a tras linie şi s-a văzut ce a lăsat în urma sa. Oricum, din ce veţi citi mai jos, sună oarecum a „experiment”. Dacă el va reuşi, va fi continuat şi în alte zone sărace din ţară… Nu ni se spune ce se întâmplă dacă „experimentul” nu va reuşi. Atunci, poate că Dumnezeu cu mila, cum de 26 de ani se tot întâmplă pe la noi. Dar, nu-i aşa, să fim optimişti!
Zone cu risc ridicat de sărăcie
Ionel Dancă a prezentat soluţiile guvernului: „Am venit de la guvern să validăm în comunităţile locale soluţiile pe care le-am pregătit pentru aceste zone pilot. Ne bucurăm că, iată, de la o lună şi un pic de la ultima noastră vizită, am fost capabili, la nivelul Cancelariei Prim-ministrului, împreună cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei şi cu Ministerul Fondurilor Europene, să purtăm consultările necesare cu toate instituţiile responsabile şi autorităţile de management care gestionează programele de finanţare, astfel încât să punem în practică un mecanism care să vină în sprijinul autorităţilor locale prin acesarea acestor fonduri de finanţare. O să vă prezint şi dumneavoastră, foarte rapid şi pe scurt, mecanismul pe care l-am gândit noi în această privinţă. Din punct de vedere al zonelor alese de intervenţie, aşa cum premierul Dacioan Cioloş şi domnul viceprim- ministru Vasile Dîncu au afirmat în repetate rânduri la nivel public, aceste zone, Valea Jiului, zona Roşia Montană a Munţilor Apuseni şi zonele marginale din nord-estul Moldovei, au fost asumate ca o prioritate guvernamentală. Acordul de parteneriat încheiat cu Comisia Europeană pe exerciţiul financiar 2014-2020 ne permite să gândim astfel de planuri integrate pentru zonele cu risc ridicat de sărăcie. De ce aceste trei zone şi nu altele? Sigur, este un punct de discuţie şi poate avea loc, însă în aceste zone avem probleme economice acute (…) Vrem să ne concentrăm intervenţia în aceste trei zone, care să fie cât mai bine delimitate, astfel ca noi să putem fi cât mai eficienţi. Dacă soluţiile găsite de noi vor fi eficiente, şi viitoarele guverne le vor considera utile pentru comunităţile locale, sperăm ca ele să fie aplicate şi în alte regiuni ale ţării cu probleme. Ce vom face în acest sens?
După discuţiile pe care le-am avut cu autorităţile de management ale programelor de finanţare şi cu ministerele care gestionează aceste programe, am ajuns la următoarea abordare: vom încerca, în primul rând, să identificăm şi să alocăm bugete distincte din programele de finanţare pentru aceste zone. Aceasta e o categorie de măsuri care poate fi implementată. După aceea, vom gândi în interiorul programelor de finanţare care deja sunt în funcţiune, punctaje suplimentare pentru cererile de finanţare care provin din aceste trei zone şi vom pune în aplicare măsuri similare care să prioritizeze cererile care vin din aceste regiuni”.
Unitate de Asistenţă Tehnică la nivel de Cabinet al Prim-ministrului
„Din discuţiile pe care le-am avut cu autorităţile de management, am ajuns la un moment dat la concluzia că, deşi vom întreprinde aceste măsuri, există un risc însemnat – şi asta s-a dovedit la nivel de administraţii locale nu numai din aceste regiuni – ca după ce s-a adoptat un buget distinct din anumite programe de finanţare pentru aceste zone, acei bani să rămână acolo şi să nu fie consumaţi. Şi este un risc destul de ridicat acest lucru şi, în acelaşi timp, este periculos pentru eficienţa cheltuirii banilor publici, fie că vorbim de cei europeni sau de la bugetul de stat. Iar după ce ai blocat banii într-un buget distinct, ajungi să nici nu-i poţi folosi pe alte programe. Asta ne-a făcut să ne gândim că una dintre soluţiile care ar putea rezolva această problemă de incapacitate a administraţiei locale de a pregăti proiectele respective pentru accesarea fondurilor europene este să gândim o Unitate de Asistenţă Tehnică în mod special pentru aceste zone de care discutăm azi. Acest UAT va funcţiona la nivelul Cabinetului Prim-ministrului şi se va baza pe doi piloni importanţi de expertiză tehnică: Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice Locale şi Ministerul Fondurilor Europene (cele două ministere care au în gestiune cele mai importante programe de finanţare pentru administraţiile locale şi în acelaşi timp expertiza pentru dezvoltarea de strategii locale de dezvoltare).
Această unitate guvernamentală de asistenţă tehnică va avea funcţia de coordonare între ministere a priorităţii de management-instituţii, astfel încât încă de la faza de idee de proiect şi până la elaborarea proiectului şi implementarea lui să asiste beneficiarii cu servicii de consultanţă efectivă. Cu alte cuvinte, vrem să trecem efectiv de la abordarea birocratică de gestiune a programelor de finanţare (de genul ai ştampilă… n-ai ştampilă… mai vino o dată altădată că nu ai toate documentele!), la un serviciu de consultanţă care să asiste viitorul beneficiar de la ideea de proiect până la implementarea lui. Astfel, s-a ajuns la evitarea blocajelor sau rezolvarea lor dacă totuşi mai apar”, a explicat Ionel Dancă.
Un birou teritorial şi la Petroşani
„Acest UAT guvernamentală va avea trei birouri teritoriale în cele trei zone de intervenţii, respectiv la Petroşani – pentru Valea Jiului, Roşia Montană – pentru zona Munţilor Apuseni şi la Vaslui – pentru Nord-Estul Moldovei. Aceste birouri teritoriale ce vor face? Vor avea funcţia de punct unic de contact pentru viitorii beneficiari – fie că vorbim autorităţi locale sau entităţi juridice publice sau private. Vor avea funcţia de a-i asista şi de a-i ajuta de la primele idei de proiect şi până la implementarea lor. Efectiv, la acest birou teritorial vor veni viitorii beneficiari şi vor spune: Am o idee, vreau să fac un anumit proiect. Această unitate va încerca să fundamenteze, cât de cât elementar, această cerere de proiect. Mai exact, dacă unitatea administrativ-teritorială va dori să facă un parc industrial, acea unitate teritorială va încerca să creeze profilul acelei zone, să vadă care este profilul forţei de muncă, care este interesul investitorilor, astfel încât ideea de proiect să capete mai multă consistenţă. După ce această idee de proiect va fi fundamentată tehnic în mod preliminar, ea va merge mai departe la nivelul Cancelariei Primului-ministru, la unitatea centrală de asistenţă tehnică, unde va fi integrată în Proiectul de Dezvoltare a zonei respective, va fi priorizată şi, împreună cu direcţiile de specialitate din Ministerul Dezvoltării Regionale şi Ministerul Fondurilor Europene, se va acorda asistenţa tehnică necesară acelui proiect (…)”, a detaliat Dancă.
Chestiuni concrete… În euro, desigur
Consilierul Dancă s-a referit şi la partea financiară a intervenţiei guvernamentale: „Deja, din discuţiile pe care le-am avut cu autorităţile de management s-au identificat câteva programe, unde deja putem gândi proiecte şi programe. De exemplu, vorbim de un apel comun între Programul Capital Uman şi Programul Regional, respectiv între Ministerul Dezvoltării Regionale şi Ministerul Fondurilor Europene, care să dea 10 milioane de Euro pentru fiecare Strategie de Dezvoltare a comunităţii locale. Vorbim, de asemenea, de măsurile de sprijin din Programul de Capital Uman 4.1 şi 4.2, respectiv pentru comunităţile marginalizate, unde se pot acorda finanţări de până la 6 milioane de Euro pe proiect, pentru servicii sociale în zonele respective. Când spunem servicii sociale, nu ne referim numai la acces la sănătate şi educaţie, vorbim inclusiv de servicii economice în infrastructură pentru structurile de afaceri care să dezvolte zona.
Pe programul de infrastructură mare avem deja alocări predefinite pentru proiectele din aceste zone, şi care trebuie asistate în mod foarte atent, asistenţa fiind foarte importantă aici pentru că au o valoare mare şi reprezintă un punct forte pentru dezvoltarea comunităţilor locale.
Pentru că suntem la Universitatea din Petroşani (UP), am discutat cu cei de la Programul Competitivitate – unde există fonduri importante pentru ceea ce înseamnă Cercetare-Dezvoltare, iar UP poate să se dezvolte pe această linie şi să acceseze fonduri în acest sens – şi am constatat din aceste discuţii că se pot aloca circa 80 de milioane de euro din bugetul acestui program pentru zonele acestea de intervenţie, respectiv Petroşani, Alba-Iulia sau zona Moldovei (…).
(…) Acest mecanism de care v-am vorbit urmează să fie aprobat printr-un Memorandum într-o viitoare şedinţă de guvern, cât mai curând posibil. Noi sperăm ca după aprobarea din luna septembrie, să putem începe din luna octombrie să facem demersurile pentru a operaţionaliza această structură”.
Vasile Dîncu – ministrul care vrea să scoată „Valea la lumină”
De la fostul ministrul al MDR, Elena Udrea, niciun alt ministru n-a mai arătat atâta interes pentru Valea Jiului, pentru proiecte care să scoată zona la lumină, cum plastic s-a exprimat Vasile Dîncu vineri, la întâlnirea cu presa. Ne place, nu ne place, după ministrul Udrea Valea Jiului s-a ales cu ceva. Dacă toţi miniştri ar fi ajutat la fel de mult, azi nu mai vorbeam de cea mai săracă zonă a României. Cu un ministru în 26 de ani nu se face primăvară… Dacă în materie de infrastructură Elena Udrea a lăsat ceva în urma ei în Valea Jiului, începând de la drumurile şi trotuarele din Petroşani, Vulcan sau Petrila sau de la noua casă de cultură din Petrila, ori reabilitarea Palatului Cultural Muncitoresc Lupeni, până la proiectele de infrastructură din Straja sau Pasul Vâlcan, ori Masivul Parâng (din păcate, n-a apucat decât vreo 10% să mai finanţeze cel mai mare proiect de interes turistic montan din România!), o să vedem ce va lăsa în urmă ministrul Vasile Dîncu, tot de la MDR, dar şi viceprim-ministru. Din acest punct de vedere, timpul va fi un serios „contabil”, cum a fost şi în cazul Udrea. Iar dacă va face treabă, la fel ca şi Elenei Udrea, cei din Valea Jiului îi vor mulţumi. Dacă nu, Dîncu va fi un alt ministru care ne-a amăgit. Parcă mai contează…
Specialişti care se vor ocupa numai de Valea Jiului
Reţinem din cele declarate de ministrul Dîncu la conferinţa de presă: „(…) Am observat, în ultima vreme, făcând analiza exerciţiului financiar 2007-2014 privind fondurile europene, că din nefericire în România se concentrează capitalul creatorilor de proiecte în marile oraşe, iar zonele care au cel mai mult nevoie de proiecte, care să le dezvolte cu adevărat, suferă la acest capitol. De aceea am căutat o modalitate foarte simplă, în care nu trebuie să construim noi posturi în administraţie pentru asta. Vrem să aducem în delegare o serie de specialişti de la ministerul nostru, de la ADR Vest, de la Timişoara, iar la noi vom constitui o unitate de doi-trei oameni care se va ocupa prioritar doar de zona Văii Jiului, pentru a sprijini astfel scrierea de proiecte”.
Fonduri speciale pentru Valea Jiului
„Eu am venit aici azi ca să trec repede în revistă şi proiectele care sunt în curs de derulare şi care este stadiul lor în acest moment. Am venit la mine şi cu un proiect de dezvoltare făcut de unitatea de specialitate a mea pentru zona asta şi modul cum vom fundamenta aceste strategii de dezvoltare. Ceea ce spunea Ionel Dancă înainte despre unitatea noastră de expertiză, aceasta este o unitate care funcţionează după principiul consultanţei şi expertizei, deci nu va substitui autorităţile locale, ceea ce înseamnă că ele trebuie să se sprijine pe acest UAT guvernamental. Autorităţile locale vor avea cea mai importantă sarcină şi cel mai mare merit în chestiunea asta, aceea de a face proiecte. Noi vom aloca fonduri speciale pentru Valea Jiului, pentru că vorbim acum de ea, fonduri speciale pe programe europene şi din bugetul naţional. Dar toate proiectele trebuie făcute la standarde europene şi să respecte condiţionalităţile impuse. Deci, asta înseamnă că trebuie să fie competitive”, a explicat Dîncu.
„Indicator minimal” – o expresie prea grea acum pentru localităţile noastre
Ministrul Dîncu a explicat de ce nu se mai pot aloca resurse doar pe baza unor indicatori:
„Nu se mai pot aloca proiecte numai pe baza unor indicatori. Dacă ne uităm la o hartă… că am încercat să fac câteva expertize şi am observat că NU se mai pot aloca proiecte numai pe baza indicatorilor. Dacă ne uităm la o hartă pe ceea ce se întâmplă astăzi, încercând câteva experimente ca să vedem indicatori minimali prin care am putea să alocăm prin viitoarea Strategie
Naţională de Dezvoltare Teritorială proiecte, pe care o vom aproba în două săptămâni la guvern (…), pe care v-o arăt, o să vedeţi că tot ceea ce e trecut cu roşu înseamnă că oraşele din zona Văii Jiului se află sub standardele minimale de echipare teritorială! În Petroşani, după cum vedeţi, avem numai doi indicatori minimali. Dar la celelalte localităţi, dacă ne uităm la Lupeni sau Vulcan de exemplu, toate acestea, începând de la infrastructură culturală, infrastructură hotelieră, spitale, paturi pe cap de locuitor şi aşa mai departe, aceste cinci localităţi din Vale se află mult sub standarde. Asta ne face ca s-o luăm sistematic, pentru că dincolo de proiectele şi inspiraţiile fiecărui primar sau consilier local sau judeţean, va trebui să abordăm această problemă într-o manieră ştiinţifică. Prin aprobarea Strategiei Naţionale de Dezvoltare Teritorială vom avea baza legală pentru ca această zonă, Valea Jiului, să devină prin lege o zonă prioritară! Că vor veni alte guverne şi le va conveni această strategie sau nu, guvernanţii vor trebui să respecte prin lege strategia, pentru că se fundamentează prin aceşti indicatori tot acest lucru”.
Valea – dependentă de bugetul de stat
„Uitaţi-vă pe hartă. Dacă ne uităm la dependenţa localităţilor de bugetul de stat, vom vedea, uitaţi, că Petroşaniul are o dependenţă de 54%, fiind oraşul cel mai important cu cea mai mică dependenţă dintre oraşele din Vale. Lupeni, de exemplu, are o dependenţă de 89% de bugetul de stat!
Petrila – 72%, Uricaniul – 83%, Vulcanul – 62%, Aninoasa – 81,4%. Sunt foarte multe elemente care ajung la ideea că aici, la Universitatea din Petroşani, va trebui să construim o unitate de elită locală. Noi vom aduce specialişti, dar eu vreau să aducem oameni din Valea Jiului care să vină să înveţe la ministerul pe care-l conduc, la secţiile de Urbanism, Amenajarea Teritoriului, ca să creăm astfel specialişti locali în astfel de programe şi proiecte. Am făcut şi nişte studii legate de evaluarea nevoilor. Sigur că am preluat şi ce am primit de aici, din Vale, foarte multe sugestii, analizând atent proiectele pe care le avem în acest moment din Valea Jiului. Am constatat că avem proiecte din Valea Jiului de 71 de milioane lei înregistrate în acest moment, în diverse faze de finanţare, legate de infrastructură şcolară, dotare edilitară cu drumuri şi poduri, străzi vicinale şi aşa mai departe. Dar ele sunt total inegal distribuite în Valea Jiului şi nu corespund neapărat nevoilor, ci unui tip de activism al primarului sau al celui care a fost mai aproape de putere sau nu în anii trecuţi. Vom încerca ca aceste lucruri să nu mai fie posibile. Am iventariat pentru primul moment toate proiectele care există, stadiul în care se află, am preluat o parte din ideile noi venite de-aici pentru proiecte, şi aşteptăm ca în săptămânile următoare să facem un corp special pentru PNDL, ca să spun aşa, în care vom mai finanţa câteva proiecte de infrastructură în această zonă, care să echilibreze cumva în ceea ce s-a făcut până acum. Nu insist asupra unor proiecte concrete, pentru că astea vă pot fi spuse de fiecare primar cu care am discutat. Vreau să spun că o idee bună, care a venit şi din partea judeţului, pe care am discutat-o aici a fost cea legată de necesitatea de a NU face politică când e vorba de dezvoltare. Chiar dacă se apropie campania electorală… Mi se pare că judeţul Hunedoara a suferit destul în mai multe momente ale istoriei noastre tocmai din cauza acestei politici. Cred că în acest moment ar trebui să gândim dezvoltare fără criterii politice (…)”, a mai spus Dîncu.
În curând, în Valea Jiului: vice-premierul Borc
Ministrul Dîncu s-a referit şi la latura economică a Văii Jiului: „Am convenit cu cei de la consiliul judeţean să facem cât se poate de repede o echipă, care să vină aici pentru a pune la punct probleme de dezvoltare a judeţului. Vom face o echipă care să fie condusă de domnul vice-premier pentru probleme de economie, Costin Borc, împreună cu ministrul Energiei şi cu specialişti din acest domeniu, pentru a vedea ce soluţii găsim la problemele legate de Paroşeni, Complexul Energetic Hunedoara, Mintia şi alte chestiuni care sunt legate de dezvoltarea economică a judeţului şi de deciziile care trebuie luate în acest sens. Asta am făcut azi, în viteză aici, iar acum trebuie să ne mutăm la Alba, ca să discutăm şi cu cei de-acolo. Foarte pe scurt, dacă aveţi câteva întrebări esenţiale, o să vă răspundem, dar vă rog să nu ne ţineţi mult că ne grăbim…”, a fost discursul viceprim-ministrului Vasile Dîncu.
Despre ce întrebări a fost vorba şi ce răspunsuri s-au dat, veţi citi în ediţia de mâine.
