Metoda Nina Nazarova
„Aplicarea metodelor sovietice, în industriile din regiunea Hunedoara, a luat o deosebită amploare. Puse în practică, metodele sovietice s-au dovedit că sunt cele mai înaintate metode de lucru şi datorită aplicării lor munca devine mult mai uşoară şi mai folositoare.
Una din metodele sovietice care se bucură de o largă popularitate în rândurile muncitorilor din regiunea noastră e metoda stahanovistei Nina Nazarova de preluare a maşinilor pe bază de contract socialist.
La Simeria, Hunedoara, Petrila, Lonea, unde comitetele de partid, sindicatul şi tehnnicienii au dus intens muncă de lămurire în vederea aplicării metodei Nina Nazarova, munca n-a fost zadarnică. Acolo maşinile şi sculele sunt îngrijite mai bine, sunt folosite mai raţional, fapt care face ca acestea să aibă un randament ridicat în lucru.
Unele comitete de partid şi sindicate însă neglijează popularizarea introducerii metodelor sovietice. La Lupeni de pildă, mişcarea de aplicare a metodei Nina Nazarova pornită de minerii: Barta Iosif, Danciu Avram, Nicula Loghin şi Nicula Alexandru n-au fost susţinute deloc, deci n-a putut să se extindă în rândul minerilor de la Lupeni.
Comitetul de partid şi sindicatul de la Lupeni a considerat aceasta ca o problemă lipsită de importanţă cu a cărei popularizare şi extindere n-ar mai avea rost să se obosească. Aceşti tovarăşi n-au văzut s-au poate nu vor să vadă că datorită aplicării acestei metode, minerii de mai sus au putut obţine depăşiri medii de normă între 24-52 la sută în luna mai.
Tovarăşii din conducerea Comitetului de partid şi sindicat au uitat poate că acei ce caută să aplice metodele stahanoviştilor sovietici, care caută să mărească producţia, care caută să uşureze procesul de producţie, trebuie puternic susţinuţi şi popularizaţi în masele de muncitori pentru ca iniţiativa lor curată şi plină de elan să nu rămână fără rezultate.
E timpul ca, Comitetul de partid şi sindicatul de la Lupeni să se trezească din amorţeala în care zac, şi să treacă imediat la aplicarea metodelor sovietice pe scară largă, factor hotărâtor în îndeplinirea primului nostru Plan Cincinal”. [„Drumul Socialismului”, Anul III, nr.26, Deva, 3 iunie 1951].
Metoda Kuzneţov
„Metoda de recondiţionare a sculelor <<Kuzneţov>>, a fost aplicată şi la secţia montaj a Uzinei „Victoria” Călan la frezarea radiatoarelor şi a cazanelor de încălzire centrală.
Înainte sculele, şi în special frezele erau întrebuinţate fără a se ţine cont de recondiţionarea lor prin ascuţire după un număr de piese lucrate. Astfel, lunar se rupeau 50-60 bucăţi freze care erau greu de înlocuit. După metoda Kuzneţov, sculele se ascut în urma frezării a 300 radiatoare, iar din frezele uzate mai mari care nu se mai pot întrebuinţa se confecţionează freze mici. În urma introducerii acestei metode numai în ultimele 15 zile s-a realizat o economie de 21.000 lei. Tot în urma studierii acestei metode tov. Flaxszel Ioan a făcut o inovaţie în urma căreia freza nu se mai deplasează în timpul lucrului deci nu este expusă ruperii. Astfel s-a putut reduce simţitor numărul elementelor de radiatoare care curgeau la asamblare.
Şoferul Berevolescu Ioan, aplicând metoda <<Nina Nazarova>> a încheiat contract de prelungire a duratei de funcţionare a maşinei pe care o conduce. El a realizat 30.000 kilometri peste termenul la care a fost programată reparaţia. La expirarea primului contract, Berevolescu Ioan a încheiat un contract nou în care şi-a luat angajamentul ca peste cei 60.000 kilometri programaţi să mai circule încă 10.000 kilometri fără nici o reparaţie”. [„Drumul Socialismului”, Anul III, nr.26, Deva, 3 iunie 1951].
Metoda Golovin
„Metoda sovietică a stahanovistului Golovin aplicată în 7 locuri de muncă, 5 abataje cameră şi 2 lucrări de pregătire, la mina Petrila, a început să dea rezultate frumoase.
Astfel, la echipa tovarăşului Câmpeanu, secţia II abataj cameră, a crescut treptat depăşirea numai în cinci zile de la aplicarea metodei până la 16%. Echipa lui Irimie Gheorghe de la sectorul II suitor, stratul 7, a reuşit ca în 4 zile să dea mai mult cu 10%. De asemenea, brigada U.T.M.-istă condusă de Dudaş Nicolae de la sectorul 3, abataj 2 vest, în două locuri de muncă într-un timp scurt a ajuns la 14 şi 16%, iar echipa tovarăşului Munteanu Vasile sectorul VI abataj cameră făcând pregătiri din timp, în prima zi a obţinut o depăşire de 57%.
Rezultatele obţinute sunt numai începutul, dar prin însuşirea perfectă de către toţi minerii din echipă a metodei, prin respectarea cu stricteţe a diagramei de producţie, se vor obţine succese deosebit de frumoase în extragerea cărbunelui.
Metoda Golovin este: munca pe bază de diagrame a patru schimburi în 24 de ore. Schimbul I de la 6 la 14, Schimbul II de la 12 la 20, Schimbul III de la 18 la 2 noaptea, iar Schimbul IV de la 24 la 8 dimineaţa.
Această metodă se poate introduce în următoarele locuri de muncă: abataj cameră, la înaintare de cărbune, la pregătiri în steril şi cărbune. Prin această metodă pe baza muncii după diagramă se reduce numărul de oameni de la locul de muncă, iar lucrările care necesită mai mulţi oameni se fac atunci când schimburile se suprapun. În acest timp ambele schimburi fac şi pregătirile pentru schimbul ce continuă lucrul.
Un alt avantaj este că schimburile nu numai că se fac la faţa locului, dar totodată văd ce s-a făcut şi ce mai este de făcut în continuare, ţinând cont de propunerile făcute de schimbul care pleacă. Deci este un mare avantaj căci în timpul schimbului, munca nu se întrerupe nici o clipă, ci se intensifică şi mai mult.
Pentru buna reuşită a aplicării metodei Golovin în primul rând trebuie să se facă la faţa locului de muncă studii şi cronometrări, să se întocmească diagramele de lucru, să se explice în mod amănunţit muncitorilor din cele patru echipe felul cum trebuie să muncească după diagramă, demonstrându-se care sunt avantajele aplicării acestei metode, să se întrebuinţeze din plin mineri calificaţi şi mecanizarea înaintată.
Astfel, pe baza continuităţii şi perfecţionării continue, depăşirile cresc şi se obţin cele mai frumoase realizări în muncă”. [ „Drumul Socialismului”, Anul III, Nr. 56, Deva, 16 septembrie 1951].
O şcoală de stahanovişti
„Şcoala de stahanovişti de la atelierul mecanic al Combinatului Siderurgic <<Gheorghe Gheorghiu-Dej>>, deschisă în noiembrie 1951, din iniţiativa comitetului şi a administraţiei de secţie, devine pe zi ce trece un tot mai bogat izvor de succese în lupta pentru creşterea producţiei şi productivităţii muncii.
Scopul şcolii este de a ridica cât mai mulţi muncitori la un nivel tehnic superior, de a face cunoscute elevilor metodele stahanoviştilor sovietici şi a celor din secţie, ca după însuşirea teoretică şi practică a celor predate, numărul muncitorilor cu o înaltă calificare profesională să crească neîncetat.
Aceste obiective încep să prindă viaţă. Lecţiile predate de stahanoviştii Hefner Viloam, Munteanu Dionisie, Moro Anton, de ingineri şi tehnicieni, au ajutat elevii fruntaşi în producţie să-şi mărească depăşirile în medie cu 20 la sută. Până în prezent, dintre elevii şcolii, tovarăşii Lobonţ Moise şi Suciu Ioan, datorită aplicării în practică a celor învăţate, au ajuns să fie declaraţi stahanovişti.
Studiind revista tehnică sovietică <<Vestnic Masinostenia>>, tovarăşul Suciu Ioan, a executat un cuţit de strung de tăiere rapidă, al cărui unghi se poate mări sau micşora, eliminându-se astfel timpul mort survenit la operaţia de schimbare a cuţitului.
Biblioteca secţiei care numără peste 100 de cărţi tehnice şi 47 de reviste este din ce în ce mai mult frecventată de elevii şcolii stahanoviste.
Legând în mod permanent teoria cu practica, elevii şcolii stahanoviste de la atelierul mecanic, învaţă sârguincios, pentru ca în scurt timp, să se poată mândri cu înaltul titlu de stahanovist”. [„Drumul Socialismului”, Anul IV, nr.25, Deva, 23 martie 1952].
