Inspecţia Muncii se implică prin controale şi acţiuni de conştientizare, desfăşurate prin inspectoratele teritoriale de muncă, demersurilor la nivel european de combatere a cancerului profesional. Acţiunile se înscriu în campaniile de susţinere a Zilei mondiale de luptă împotriva cancerului de anul acesta care a fost stabilită în data de 4 februarie.
Cancerul este considerat principala cauză a deceselor legate de muncă în Uniunea Europeană. Anual pe continent se înregistrează peste 100.000 de decese provocate de cancerul profesional, ceea ce reprezintă 53 la sută din decesele determinate de accidentele de muncă şi de bolile profesionale împreună. În România, aproximativ 50 de mii de oameni mor anual din cauza cancerului. Costurile directe ale expunerii la substanţe cancerigene la locul de muncă în toată Europa sunt estimate la 2,4 miliarde de euro pe an.
„Vor fi controlaţi pe parcursul anului toţi angajatorii care utilizează substanţe cancerigene sau amestecuri chimice care provoacă boala. Printre acestea se numără: azbestul, benzenul, clorura de vinil, nichelul, pulberea de lemn, produse rezultate din prelucrarea ţiţeiului şi cărbunelui, fibra de sticlă”, se arată într-un comunicat al Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) Hunedoara.
Activităţile economice prin care lucrătorii sunt expuşi riscului de cancer profesional sunt: agricultura, industriile extractivă, petrolieră, petrochimică, ceramică, textilă, a lemnului, de parfumuri, sticlei, cauciucului, laboratoarele de cercetare, construcţii, gaz, şantiere navale, tratamentul metalelor, transporturi aeriene şi feroviare, imprimerii, sectorul sanitar, coafor.
Potrivit ITM Hunedoara, angajatorul este obligat ca, pentru orice activitate în care există risc de contaminare cu agenţi cancerigeni, să ia măsuri adecvate pentru a se asigura că lucrătorii nu mănâncă, nu consuma alimente şi nu fumează în zonele de lucru în care există riscul contaminării cu substanţe cancerigene şi să le pună la dispoziţie grupuri sanitare şi duşuri suficiente.
Pentru unele activităţi este posibilă şi o creştere sensibilă a expunerii. Conform acestei ipoteze şi plecând de la premisa că toate măsurile tehnice şi de protecţie colectivă au fost deja luate, este obligatoriu ca lucrătorii care desfăşoară astfel de activităţi să dispună de echipament individual de protecţie adaptat riscurilor şi să poarte corect acest echipament atât timp cât expunerea persistă. Angajatorul este cel care pune la dispoziţia lucrătorilor acest echipament, în mod gratuit, asigură întreţinerea lui şi supraveghează modul în care este utilizat. De asemenea, trebuie prevăzute locuri special amenajate pentru depozitarea separată a echipamentului individual de protecţie de îmbrăcămintea de stradă. Trebuie depozitat corect în locuri bine stabilite şi trebuie verificat şi curăţat dacă este posibil înainte şi obligatoriu după fiecare utilizare.
