Cataloage Confort Media
Pentru cine încă nu știe, și mai ales pentru cei care nu sunt din Valea Jiului și vor citi aceste rânduri, „Panteonul din Pasul Vâlcan” se află în Masivul Vâlcan, la cota 1.621 metri, în apropiere de zona unde se termină Transilvania, șoseaua, de ceva ani reabilitată, începând să coboare spre Oltenia, mai exact în județul învecinat Hunedoarei, județul Gorj.
Acest „panteon” al Văii Jiului a fost realizat de către cunoscutul om de afaceri lupenean, Emil Părău. Care, alături de administrația locală vulcăneană a ținut să sprijine financiar un proiect inițiat și derulat între anii 2016-2020, prin care să fie cinstită memoria și jertfa celor care au avut un rol important în această conflagrație mondială în luptele desfășurate pe cuprinsul patriei și pe teritoriul Văii Jiului, dar mai ales eroilor care și-au pierdut viața ori au luptat pe frontul din Vale în Primul Război Mondial între 1916 și 1919, reîntregirea României fiind adevăratul ideal atunci, lucru ce s-a și consfințit de altfel la 1 Decembrie 1918 la Alba-Iulia.
Proiectul continuă!
Grație lupeneanului Emil Părău au busturi în vârf de munte Regele Ferdinand al României, Regina Maria a României, locotenentul-erou Emil I. Popovici, comandantul Companiei a 11-a din cadrul Batalionului III din Regimentul 18 Infanterie Gorj, generalul de corp de armată Ioan Culcer, generalul de brigadă Dimitrie Cocorăscu, locotenentul Gheorghe Tărtărescu, viitorul lider PNL și ministru, figură marcantă liberală a acelor vremuri, sublocotenentul Ecaterina Teodoroiu și generalul de brigadă Ion Dragalina. Iar între toți aceștia, veghează, creștinește, Crucea Răstignirii Mântuitorului, Fiul lui Dumnezeu, Iisus Hristos.
Acum, proiectul continuă, Emil Părău și primarul Cristian Merișanu, alături de cadrele militare în rezervă și în retragere din Valea Jiului, împreună cu profesorul universitar Mircea Baron doresc să pună în evidență mult mai multe, începând de la istoria milenară a Văii Jiului, de pe vremea dacilor și romanilor, până la ceea ce a însemnat pentru istoria zonei „Drumul Poștalioanelor”, unul din cele mai vechi drumuri din țară, pe care cândva a trecut și marele ban al Craiovei și mare domnitor, Mihai Viteazul, cel care a făurit prima Unire a Principatelor Românești la 1600. Precum și o filă din istoria de peste 150 de ani a mineritului de huilă, ocupație care a adus dezvoltarea și cunoașterea peste tot prin țară și prin lume a acestei zone miniere dar și a județului, dacă ținem cont că la un moment dat industria minieră și siderurgică a județului Hunedoara ne aducea pe un onorant loc VIII la capitolul industrializare, după București, Brașov, Cluj-Napoca, Ploiești, Galați, Timișoara și Constanța, înaintea Craiovei, Oradea, Aradului sau Piteștiului! Nu în ultimul rând sunt vizate și tradițiile locale, „Nedeia de la Tablă”ce se ținea în fiecare an de ziua Nașterii Sf. Ioan Botezătorul la locul numit „Tablă” din Pasul Vâlcanului și unde ardelenii, hunedoreni și oltenii gorjeni obișnuiau să se întâlnească și să-și exprime bucuria și durerile vieții o dată pe an, chiar și în vremuri de restriște, atunci când Ardealul se afla sub stăpânire străină.
Emil Părău despre acest proiect de suflet
Cum se va întâmpla acest lucru ne spune chiar domnul Emil Părău, cel care s-a decis să explice pe larg, cititorilor ziarului nostru, cum vine treaba aceasta. Doar subtitlurile ne aparțin.
Drumul Poștalioanelor
„În urma cărții scrisă de domnul profesor Baron, Drumul Poștalioanelor, probabil cel mai vechi drum istoric din România, ne-am dat seama că în Valea Jiului s-au întâmplat foarte multe evenimente, în diferite locuri. Și e mare păcat când cineva pleacă de la Merișor cu mașina, ajunge în Pasul Vâlcan și apoi în Schela din județul vecin Gorj și nu știe ce s-a întâmplat în istorie de-a lungul acestui drum și a acestei zone minunate din țară. Și atunci am încercat să scoatem o parte din cele mai importante evenimente, să depistăm cu exactitate locurile unde au avut loc aceste evenimente și în acele locuri să marcăm, prin montarea unor panouri scrise și ilustrate, fiind notat în rezumat ce s-a întâmplat acolo, în ce an și alte informații pe care omul poate să le afle și care apoi să-i rămână în amintirea locului vizitat. Acest drum va fi marcat, cum spuneam, începând de la Merișor și până la Panteonul din Pasul Vâlcan, cum generic l-am denumit noi în proiectul realizat între anii 2016-2020.
La Merișor, de exemplu, trecem azi nepăsători, pentru că imediat după Biserică vedem, pe partea dreaptă, niște ruine cu niște ziduri de peste 1 metru lățime, dar nu știm ce e cu ele. Acolo, în 1800 și ceva, pe ruinele unui vechi han, unde se făcea schimbul de cai de-a lungul drumului diligențelor, s-a făcut o școală primară. Dar ce se știe, foarte puțin, este că în anul 1520 s-au stabilit în acea zonă de care vorbesc granița între Țara Românească și Transilvania! Atunci era Neagoe Basarab domnitor în Țara Românească (decedat un an mai târziu, în 1521) și dincoace, în Transilvania erau niște comiți, interesant fiind faptul că toți apar cu nume românești, iar la întâlnirea dintre Neagoe Basarab și acești comiți s-a stabilit ca granița să fie între Merișor, Piatra Tătarului, Dealul Babii – Vulcanul de azi, Oboroca – Lupeniul de azi. Deci, Valea Jiului, în 1520 aflăm că de fapt era în Țara Românească!
Dealul Babii
Continuând traseul de la Merișor, în sus, ajungem la culmea cu Dealul Babii din Vulcanul de azi, unde va fi expus un nou panou, de pe care aflăm ceea ce s-a întâmplat în Primul Război Mondial, cu luptele și desfășurarea forțelor armate, cu eroii care și-au dat viața și așa mai departe.
Colonia și Mina Vulcan
Coborâm pe drum și înainte de mina din Vulcan, în Colonie, vedem un alt panou cu imagini din anul 1800 și ceva. Vedem totodată cum arăta acea Colonie, care de fapt, atunci, reprezenta practic Vulcanul și trebuie spus asta, după care ajungem în dreptul Minei Vulcan. Aici călătorul va vedea pe un panou istoria Minei Vulcan, după care plecând mai departe va vedea la acea intersecție cu DN 66 un panou care punctează granița oficială din trecut, unde erau grănicerii. Pe panou se vor vedea imagini din vremea aceea și explicații cu ce a fost în acea zonă, dar și cum arăta Vulcanul în acele timpuri.
Crucea lui Bogdan, Cabana Pasul Vâlcan și „Panteonul”
După care se urcă pe drum spre Pasul Vulcan. De pe un panou, călătorul va putea afla date despre Crucea lui Bogdan. Apoi, urcând mai sus, drumețul poate afla date de pe un alt panou despre Cabana Pasul Vâlcan, unde aflăm că de fapt a fost în perioada Imperiului Habsburgic un sediu de pichet de grăniceri și unde în anul 1773 a trecut pe-acolo viitorul Împărat Iosif al II-lea, care pe-atunci era regent.
Urcând mai sus pe drum, vizitatorul poate afla niște date foarte interesante și bine de știut despre istoria milenară a Pasului Vâlcan. Pe un panou vor fi informații despre daci, despre faptul că aceștia au existat și au lăsat urme clare în Valea Jiului. Aflăm în continuare despre Kendeffy, de fapt Ion Cîndea, și ajungem mai departe la Panteonul din Pasul Vâlcan, creat în mod special cu ocazia Centenarului României. Aici omul poate citi pe un panou cine a fost Ecaterina Teodoroiu, generalul Dragalina și alți români care și-au dat energia pe frontul de luptă din Primul Război Mondial, precum și informații despre doamna României, marea Regină Maria, o adevărată eroină ce a slujit cu mult devotament Neamul Românesc.
Își dorește să continue la fel și cu alte trasee istorice și turistice din Vale!
Acesta este un prim pas și îmi doresc ca un astfel de traseu să fie marcat în mai multe locuri din Valea Jiului decât zona Vulcanului, pentru că pe noi pică istoria cum se zice și acest lucru trebuie scos în evidență. Fiecare piatră din Valea Jiului are o poveste, are o istorie și acestea trebuie spuse. Avem istoria locului în Valea Jiului, avem cetăți dacice, precum cea de lângă Peștera Bolii, avem castre romane și nu știe nimeni, avem locuri precum Peștera Bolii și care datorită celor care administrează peștera, cei de la Petro Aqua, au fost scoase foarte bine în evidență, avem și alte peșteri, precum Peștera Dracului, de care nu știe nimeni, unde au fost găsite urme de oameni ce au trăit încă din epoca de piatră, avem de asemenea circa 600 de peșteri de care nu se știe prea mult, nu văd cine prin țară și de ce nu prin Europa se mai poate lăuda cu o zonă speologică așa de bogată ca a noastră! Avem lacuri, zeci, sute, avem ape de munte și cascade, avem de toate! Toate acestea, în general, cam nepuse mai deloc în valoare, aproape toate cu poveștile lor vechi și nespuse și de aceea noi trebuie să ne luptăm cu toții, în frunte cu administrațiile locale, să le facem cunoscute și să atragem turiști de peste tot din țară și din lume! Nu uitați că avem urieși de piatră, zeci, iar aceasta se știe prea puțin, toată lumea prin țară admirând Sfinxul din Bucegi și Babele, în timp ce urieșul Iorgovan de exemplu – și alte asemenea minunății naturale dăruite de Dumnezeu – nu sunt mai deloc cunoscute nici măcar de oamenii din județ, darmite de cei din țară sau din Europa!
Eveniment în Pasul Vâlcan pe 20 august
Închei prin a vă mai spune și a-i anunța pe cititorii ziarului dumneavoastră că pe data de 20 august va fi un eveniment la Pasul Vâlcan, iar până atunci să sperăm că toate aceste peste 20 de panouri vor fi montate, astfel încât cei ce vor urca atunci la Panteon și după aceea de-acum înainte să poată avea toate aceste informații despre istoria traseului. Mulțumesc lui Dumnezeu că putem face și alte activități de suflet, chiar dacă destul de costisitoare, astfel încât să putem scoate istoria locurilor noastre la lumină. Mulțumesc și domnului Baron pentru text și primăriei din Vulcan dar și primarului pentru sprijin și deschidere în acest proiect”, a declarat pentru Ziarul Văii Jiului, Emil Părău.
