În judeţul Hunedoara / Numărul insolvenţelor a scăzut

Numărul insolvenţelor în Hunedoara respectă trendul descendent de la nivel naţional. Dacă în perioada 1 ianuarie – 30 aprilie 2012 numărul insolvenţelor în judeţul nostru ajungea la 178, de atunci şi până în prezent acesta a scăzut an de an.
De exemplu, în perioada 1 ianuarie – 30 aprilie 2013 numărul insolvenţelor a ajuns la 158, în 2014 – la 131, iar anul acesta, până la finele lunii aprilie se înregistraseră doar 104 insolvenţe. Cu toate că a scăzut de la an la an procentul firmelor intrate în insolvenţă, comparativ cu cel al înmatriculărilor, arată faptul că 17,5 la sută dintre afacerile hunedorene au dat greş. Anul acesta doar 14 la sută este procentul eşecului în afaceri prin declararea insolvenţei. Conform specialiştilor scăderea procentului insolvenţelor are două cauze: noua lege a insolvenţei şi creşterea economi­că.
Din iulie 2014, la nivel naţional, numărul dosarelor noi de insolvenţă a scăzut la jumătate, dar doar 5 la sută dintre firmele care intră în insolvenţă reuşeşesc să se reorganizeze şi să evite falimentul. Acest lucru se întâmplă şi din cauza numărului redus de specialişti capabili să construiască un plan de reorganizare. Unii specialişti ai firmelor de insolvenţă vorbesc din experienţă când spun că numărul insolvenţelor scăzute din ultima perioadă se datorează noii legi.
După noul cod, clienţii se feresc de inspectorii fiscali care trebuie să ancheteze în termen de 60 de zile de la deschiderea procedurii toate actele contabile, iar pentru omiterea prezentării actelor sancţiunile sunt de natură penală. Acest risc îi sperie pe administratori şi îi determină să negocieze din timp cu creditorii, decât să-şi expună toată contabilitatea, fără perdea, inspectorilor fiscali. Firmele mici şi mijlocii au fost cel mai puternic lovite de criză, în condiţiile în care şi-au văzut veniturile diminuate drastic şi, prin urmare, nu şi-au mai putut onora obligaţiile de plată către bănci sau furnizori. Rata de neperformanţă ajunge la circa 40% pe segmentul microîntreprinderilor.
În ceea ce priveşte încurajarea mediului de afaceri, Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, prin prevederile din noul cod fiscal, votat de curând, încurajează dezvoltarea mediului de afaceri. Mai mult, prin ceea ce-şi propune să facă decât prin ceea de face, ministerul aşterne toate măsurile de dorit pentru o economie mai sănătoasă. Scăderea TVA la 9% la produse ali­mentare, băuturi nealcoolice şi servicii de alimentaţie publică, măsură care a început să îşi producă efectele; scăderea T.V.A. la 20% de la 1 ianuarie 2016 şi la 18% de la 1 ianuarie 2018; scăderea cotei unice la 14% de la 1 ianua­rie 2019; reducerea fiscalităţii pentru microîntreprinderile active în paralel cu penalizarea întreprinderilor fără salariaţi şi anume: 1% pentru microîntreprinderile cu peste 2 salariaţi, 3% pentru microîntreprinderile cu un salariat, 3% + 1530 Iei trimestrial pentru microîntreprinderile fără salariaţi; eliminarea impozitelor pe dividende începând cu 1 ianuarie 2016. Măsura ajută la eliminarea dublei impozi­tări, la creşterea competitivităţii României şi la menţinerea în ţară a capitalului. De la 1 ianuarie 2016 se doreşte eliminarea impozitului pe construcţii; reglementarea principiului „in dubio contra fiscum”; reducerea cotei la contribuţiile de asigu­rări sociale de stat pentru condiţiile normale de muncă la angajat de la 10,5 la 7,5 de la 1 ianuarie 2017 şi la angajator de la 15,8 la 13,5 de la 1 ianuarie 2017; neimpozitarea profitului reinvestit; reducerea CAS cu 5%; elimi­narea/comasarea unui număr de 92 de taxe şi tarife parafiscale; aprobarea legii privind stimularea investitorilor individuali Business Angels; adoptarea legii privind incubatoarele de afaceri; elaborarea Proiectului de lege privind finanţările participative (crowd funding); elaborarea proiectului de lege privind Mediatorul de Credite pentru IMM-uri; implementarea Programului Româno – Elveţian, prin care se oferă acces la finanţare în condiţii avantajoase; neimpozitarea totală a cheltuielilor efectuate de angajatori pentru pregătirea profesională a angajaţilor.
Sonia LIBERESCU