Cataloage Confort Media
Cu prilejul clarificării situaţiei unei clădiri din Deva, proprietate din 13 ianuarie 1913 a masoneriei hunedorene, Sigismund Schulhof, administratorul averii lojei masonice „Hunedoara”, răspunde la mai multe întrebări ale Prefecturii Hunedoara puse la 30 august 1939. Din răspunsurile sale aflăm câteva informaţii preţioase despre istoricul masonerie hunedorene, o organizaţie – după unii „ocultă”, după alţii „discretă” – destul de bine ecranată. Subscriem şi noi la cele scrise de prefect despre răspunsurile d-lui Schulhof:„Greşelile limbistice, gramaticale şi topice nu ne aparţin”.
Informaţii de la substitutul marelui maestru
„Domnule Prefect, Am primit stimata Dvs. adresă cu No. 17.093/ 1939, şi întrucât am dorit a Vă pune la dispoziţie informaţii desluşite, pentru procurarea acestora, în ziua de 9 septembrie am călătorit la Arad, unde am procurat toate datele necesare, de la substitutul marelui maestru al marei Lojă, şi astfel cu profund respect Vă fac următorul raport, cu aceia că oricând Vă stau la dispoziţie cu toate datele pe care le posed, sau de care am cunoştinţă sau pe care le-aş putea procura.
Loja Hunyad – sub patronajul Marii Loje Symbolice
– Când a luat fiinţă loja francmasonică
„Hunedoara”, de care Minister şi sub ce nr. a fost aprobată constituirea acesteia? Cine au fost conducătorii şi cine au fost membrii lojei?
– Loja Hunyad, după cum mă reamintesc, s-a înfiinţat în anul 1911 sub patronajul marei Lojă Symbolică din Budapesta. Această Lojă n-a avut statut aparte, ci a funcţionat în baza statutului Marei Lojă Symbolică, care încă pe acea vreme, încă înainte cu 60-70 ani a fost aprobat de Ministerul de Interne a Ungariei. După cum mă reamintesc despre înfiinţarea Lojei Hunyad în anul 1912 Ministerul de Interne a încunoştinţat Sub-prefectura, deodată cu trimiterea statutelor centralei. Se află în arhiva Prefecturii din anul 1911 şi 1912 sub numele de Loja Francmasonică Hunyad (Hunyad szabad kömüves Paholy).
Ultimii conducători ai Lojei au fost Hajduczky Iosif, profesor de liceu pensionat, consilier regal, director general, de Casă de Păstrare, din Deva, iar substitutul lui a fost Dr. Mailand Henric, medic judeţean de onoare, prim medic al oraşului. De numele membrilor numai mă reamintesc, întrucât de 21 ani, adică din Octombrie 1918, loja n-a mai funcţionat, nici când nu s-au ţinut şedinţe, şi în acest restimp de 21 ani cea mai mare parte a membrilor a decedat, sau au plecat din Deva şi chiar din România.
Din 1911 până în 1918
– De când şi până când a funcţionat loja? Unde se găsesc scriptele, actele, registrele şi arhiva aceleia?
– Loja a funcţionat din anul 1911-1912 până în luna Octombrie 1918. Nu ştiu unde se află actele, scriptele şi registrele ei, căci mie acestea nu mi s-au predat, şi eu numai din primăvara anului 1937 am fost împuternicit cu administrarea averii mobile şi imobile.
Prinţul Bibescu, Mare Maestru
– Când şi din ce motiv s-a înfiinţat loja? Cui a fost anunţată desfiinţarea?
– Loja, după cum am arătat mai sus, din anul 1918 nu mai funcţionează, şi întrucât în primăvara anului 1937 Ministerul de Interne a desfiinţat funcţionarea tuturor lojelor, membrii atunci încă în viaţă – şi anume Mahler Ignaţie, prim consilier tehnic pensionat, Kálmán Ludovic, mare comerciant, Pentek Elec, director de Casa cercuală, pensionat, şi alţii – m-au rugat pe mine să administrez averea mobiliară şi imobiliară.
Din auzite ştiu că despre sistarea lucrărilor, împuternicirea mea s-a încunoştinţat de către Mahler Ignaţie, marele maestru, Prinţul Bibescu, mare maestru al Lojei Symbolice Naţională din România, despre asta însă nu am cunoştinţă directă.
Averea lojei. Venituri şi cheltuieli…
– Din ce consistă averea lojei? Ce avere mobilă şi imobilă are, şi în ce valoare?
– Averea lojei o constituie imobilul situat în Deva, Str. Regele Carol 43 şi mobilierul din el. După părerea mea, imobilul sus amintit valorează cca. 400.000 lei, iar mobilierul cca. 80.000 lei. Ţin să arăt că din mobilier mare parte, şi anume mese, scaune, dulapuri etc. au fost rechiziţionate la data de 29 VII 1939, de poliţia Deva, pe seama Armatei pentru folosinţă. Mai am în posesiunea mea 10 buc. de acţiuni a Casei de păstrare Simeria şi 15 buc. de acţiuni a Societăţii literare şi grafice Baron Eötvös din Budapesta, care însă nu au nici o valoare.
În fine, mai posed două libele de depunere a Băncii Economice s.p.a. în valoare de 250 Lei şi 415 Lei.
– Ce venit a adus şi aduce averea lojei de când se află în administrarea Dv. Şi spre ce s-a folosit?
– Într-o parte a imobilului este aşezat mobilierul lojei, iar restul imobilului este închiriat, şi anume (la) Kocsovsky Ludovic şi Rapolti Alexandru, domiciliaţi în Deva, care plătesc 800 – 800 lei lunar. Din aceste chirii plătesc impozitele către stat şi comună, costul asigurării a mobilelor şi a imobilului, cheltuielile de întreţinere, iar suma ce mai rămâne o depun ca (sic!) depunere la Banca Economică s.p.a. din Deva, cu libelul No. IV 52 unde azi se află 7008 Lei.
– Cine şi când v-a instituit administrator pentru averea lojei? Cui aţi dat seamă de administrare?
– După cum am arătat mai sus, din lipsă de conducători am (fost) numit administrator de Mahler Ignaţiu, prim consilier technic pensionar, şi ortacii. Până azi despre încasări şi cheltuieli, nimănui nu i-am dat nici o socoteală din primăvara anului 1937, întrucât nu am avut cui. De altfel, conduc registre regulate şi introduc toate încasările şi cheltuielile, şi sunt gata a le prezenta oricând şi oricărei autorităţi.
Amănunte juridice
– Veţi binevoi a ne înainta şi alte relaţii pe care le veţi crede de cuviinţă.
– Datele cele mai importante le predau în următoarele: Marea Lojă Symbolică din România s-a înscris şi recunoscut de persoană juridică pe baza legii apărute în Mon. Of. din 6 februarie 1924, la Tribunalul Braşov, sub No. (…). Despre aceasta anexat Vă prezint decisul original, cu aceia, ca pe baza acestui decis, nu numai Marea Lojă, ci şi alte 22 Loje, care funcţionează sub patronajul acesteia, au personalitate juridică, sunt înscrise şi recunoscute.
Anexez totodată şi deciziunea No. 2502/ 1924 a Tribunalului Hunedoara, care a respins cererea pentru recunoaşterea personalităţii juridice a Lojei locale, ca superficială, motivând cu aceea că acest fapt este deja recunoscut prin deciziunea Tribunalului Braşov.
Legea referitoare la persoanele juridice s-a modificat prin legea apărută în Monitorul Oficial, din 2 Noemvrie 1938, şi afirmative tot prin această lege s-a suspendat dreptul de funcţionare a Lojelor Francmasonice.
După cea mai bună cunoştinţă a mea, Loja Hunyad nici când nu a fost încunoştinţat aparte despre sistarea dreptului de funcţionare.
După datele culese din Arad, Parchetul Tribunalului Arad a cerut în faţa Trib. de acolo că Loja Concordia înscrisă sub (…)/ 1924 Trib. Arad, să fie obligată a lichida, iar Trib., făcând în această cauză o întrebare la Ministerul de Interne, a primit răspunsul că funcţionarea tuturor lojelor din Ţară au fost sistate sub No. 30.718 din 17 Maiu 1937.
Să binevoiţi a procura dosarul (…)/ 1924 a Trib. Arad, care Vă poate fi de folos din toate punctele de vedere. Din dosarul amintit mi-am format convingerea că Ministerul de Interne n-a desfiinţat Loja, ci a suspendat numai funcţionarea.
După cum mă reamintesc Statutele unor Loje au dispus în aşa fel, ca în caz de dizolvare, averea mobilă şi imobilă a acestora, conform deciziunii (…)/ 1934 a Trib. Braşov, să treacă în proprietatea Marei Lojă Symbolică din România. Aceste statute se află la Trib. Braşov, sub nr. (…)/ 1924, de unde se pot procura. În fine, vă mai amintesc că după informaţiile culese în Arad Marei Lojă Symbolică din România, cu sediul în Braşov, încă din anul 1930 s-a contopit în Federaţia Marea Lojă Naţională din România, de sub conducerea marelui Maestru Prinţul Bibescu. Despre tot ce am ştiut şi ştiu V-am referat (…)”.
Situaţia imobilului
Într-o adresă către Ministerul Cultelor şi Artei a primarului Deva, dr. George Drăgan, aflăm mai multe amănunte despre imobil: „În oraşul Deva există un imobil, proprietatea lojei francmasonice Hunedoara, cu sediul în Deva (conf. cărţii funduare Deva – în limba maghiară Hunyad szabad páhola Devean). Situaţia acestui imobil conform cărţii funduare Nr. 379 cuprinde: 1. No. topografic 1126 – una casă de piatră pe o suprafaţă de 89 st. p./ 2 sub No. de ordine 1 Nr. topografic 1126 – una grădină pe o suprafaţă de 57 st. p: 3/ sub Nr. de ordine 1 Nr. topografic 1148/ 1 – una grădină pe o suprafaţă de 46 st. p. Loja francmasonică sus amintită este proprietatea funduară a acestor imobile de la data 13 Ianuarie 1913 nefiind grevată cu nici o sarcină”.
După ce arată situaţia la zi a imobilului („Casa propriu zisă folosită pentru şedinţă stă azi fără nici o destinaţie, iar corpul independent ce se află spre strada principală este locuită de îngrijitorul imobilului”), primarul Drăgan arată oportunităţile de folosire a acestuia: „(…) dacă nu este cazul a se trece în patrimoniul Ministerului, urmând a i se da o destinaţie, care să folosească obştei, azil de bătrâni, cămin pentru funcţionari sau să se dea Asociaţiei Culturale ASTRA sau serviciului social, pentru a le servi drept adăpost de funcţionare acestor organizaţiuni culturale”.
Loja „Valea Jiului”
Grefierul însărcinat de Tribunalul Braşov cu ţinerea Registrelor asociaţiunilor şi fundaţiunilor certifică „că în Registrul asociaţiunilor a acestui Tribunal, tomul prim, la pagina 134, prin ordinul Tribunalului Braşov nr. (…) 94/ 1924, Asociaţiunea Marea Lojă Symbolică din România, cu aşezământul principal în Braşov, şi sucursalele (lojele) sale: 1. Aurora; 2. La trei Columne, Traian, toate în Braşov; 4. Concordia în Arad; 5. Poarta Orientală în Caransebeş. 6. Racoţi în Dej; 7. Huniadi în Deva; 8. Amiazi în Lugoj; 9. Unic în Cluj; 10. Regele Ladislau şi 11. Biharia în Oradea Mare; 12. Gavril Betlen în Târgu Mureş; 13. Tisa în Sighetul Marmaţiei; 14. Porţile de fier în Orşova; 15. Valea Jiului în Petroşani; 16. Siculia în Sfântu Gheorghe; 17. Franţ Kölcsi în Satu Mare; 18. Darvin în Odorheiul Secuiesc; 19. Frăţietatea în Bucureşti; 20. Loşonţi în Timişoara; 21. Veşeleni în Braşov; 22. Fraternitatea în Cernăuţi, în temeiul legii pentru persoanele juridice şi a regulamentului acestei legi, este introdusă în regulă ca persoană juridică, bucurându-se de toate drepturile prevăzute de lege”.
Datorită (sau, poate, din cauza…) caracterului discret (ca să nu spun ocult…) al masoneriei nu s-au păstrat „la vedere” amănunte despre existenţa unei loje masonice interbelice a Văii Jiului. Informaţia pe care am regăsit-o mai sus este, pentru mine, până acum singulară. Dar şi o pistă pe care voi „alerga” în căutarea masonilor interbelici ai Văii Jiului.
Masoni au fost, masoni sunt încă…
Nu am intenţionat în acest documentar a-mi expune părerile despre masoni şi masoneria hunedoreană. Conspectez, la ceas aniversar pentru masoneria Văii Jiului, doar existenţa câtorva loji ale Marii Loji Naţionale din România care activează în judeţul Hunedoara: „Mistria” (Petroşani), „Înfrăţirea Neamului” „Zamolxe”, „Sarmiszegetusa” „Iancu de Hunedoara” (înfiinţată în urmă cu trei luni.
Marian BOBOC
