Fiindcă i s-a ivit ocazia nesperată: Primăria Vulcan scoate la mezat Cabana „Căprişoara”

Cabana „Căprişoara” a fost a SC Pregoterm SA Vulcan. La vremea aceea, societatea respectivă a efectuat reparaţii la cabană şi i-a adus şi modernizările cerute. Numai că, după câţiva ani, ea i-a devenit o piatră de moară în bugetul de venituri şi cheltuieli. Situaţia s-a înrăutăţit îngrijorător mai ales după ce, conform reglementărilor aduse de către guvernul Ponta Codului Fiscal, a fost introdus şi acel impozit pe terenul de sub clădiri. Acesta a fost momentul în care Pregoterm-ul a renunţat şi la Cabana „Căprişoara”, şi la Sala de Sport Vulcan. Pe care, cu respect şi consideraţiune, i le-a înapoiat onor primăriei vulcănene.

vedem că nici primăria nu a făcut mare brânză cu cabana. Deşi introdusă în circuitul turistic de către Pregoterm, nu s-a auzit ca ea să fie vreodată asaltată de turişti. În afară de chefurile tradiţionale, sărbătorirea victoriei în alegeri şi de ziua de naştere sau de onomastica primarului victorios, ocaziile în care plita din bucătărie se înfierbânta, iar grătarul gemea de fleici de porc pot fi numărate pe degete. Ca atare, e o binefacere dacă primăria îi va pasa altcuiva grija clădirii, a terenurilor aferente, dar şi a plăţii impozitului local anual pe cele peste şase mii de metri pătraţi cât măsoară întregul domeniu al „Căprişoarei”. Asta-i, pe scurt, istoria postrevoluţionară a Cabanei „Căprişoara”, din momentul în care EM Paroşeni, cea care a ridicat-o la începutul anilor ’80, s-a lepădat de ea.

cabanei prin scoaterea ei la licitaţie i-a venit la Ile după ce o societatea i-a propus să o ia în chirie. Primarul ar fi putut să zică din prima, uite, firma asta a cerut-o, numai că a aşteptat să fie tras de limbă, ca s-o facă. E cineva din Aninoasa, a menţionat, în treacăt Ile, deşi unele persoane  vorbesc că, în spatele aninosenilor, ar sta câţiva oameni de afaceri, bine potentaţi financiar, dintr-o altă localitate a Văii Jiului. Mă rog, nu contează, fiindcă, personal, nu-i văd  pe prea mulţi să se înghesuie la licitaţie. Mai ales că, parcă am mai spus, impozitul anual pe teren, pe clădire şi pe ce-i sub ea ajunge la peste douăzeci şi două de mii de lei. Adică mai bine de două sute de milioane de lei vechi. Despre chiria lunară de la care s-a propus să pornească licitaţia, aceasta i-ar părea o glumă miliardarului pe mâna căruia ar intra obiectivul.

primarul a propus ca, în cazul chiriei lunare, licitaţia să plece de la 5 la sută din profit, dar nu mai puţin de o sută de lei. Unor consilieri li s-a părut mică suma asta de bani, aşa că au apărut fel de fel de propuneri. Bunăoară, ca ea să reprezinte costul în euro pe metro pătrat sau, măcar, licitatorii să pornească de la 300 de lei chiria pe lună. După dezbateri cu argumente pro şi contra, consilierii locali care au venit cu amendamente fie că şi le-au retras, fie că propunerile lor nu au fost incluse în proiect. În atare situaţie preţul de pornire a rămas cel pe care l-a pus pe hârtie Gheorghe Ile. Un mizilic de preţ, o repet, în comparaţie cu căruţa de bani pe care fericitul câştigător al licitaţiei va trebui să o pompeze, anual, în bugetul local vulcănean ca taxe şi impozite locale.