Felix Ostroschi vă prezintă „Revista presei”: / Groaznicul uragan de la Timișoara

Felix Ostroschi vă prezintă „Revista presei”: / Groaznicul uragan de la Timișoara

Timp de citire: 3 minute

„Un puternic uragan, însoțit de ploaie cu grindină și numeroase descărcări electrice s-a abătut sâmbătă după amiază, între 2 și 3, asupra orașului Timișoara, provocând o panică de nedescris, făcând pagube omenești și pagube de zeci de milioane.

Începutul acestui năprasnic ciclon a fost anunțat cu câteva minute înainte printr-o completă întunecare a bolții cerești, pe care norii de diferite culori se fugăreau nebuni ca în ajunul unui cataclism. Oamenii îngroziți, au început să alerge după primul adăpost, tramvaiele și automobilele au fost silite să-și întrerupă circulația, iar lumina electrică fiind stinsă peste tot, întregul oraș a rămas pentru câteva minute sub o grozavă panică.

La ora 3, aceste manifestări atmosferice au atins punctul culminant. Un vânt puternic a început să șuiere îngrozitor și cu o iuțeală vertiginoasă să smulgă și să arunce la mari distanțe acoperișuri de case, coșuri de fabrici, turle și cruci de la biserici, copaci și stâlpi de telegraf, garduri și vite. În același timp, descărcările electrice se succedau cu o repeziciune extraordinară și o ploaie însoțită de grindină cât aluna, a acoperit pământul cu un strat de câțiva centimetri. Prăpădul acesta, unic în felul său și nepomenit încă nici de cei mai bătrâni locuitori ai regiunii, a durat aproximativ 10 minute, în care timp oamenii adăpostiți prin case și localurile publice se închinau îngroziți și făceau rugăciuni spre a implora ajutorul Domnului.

Imediat ce furia uraganului a trecut și vântul s-a liniștit puțin, autoritățile polițienești, armata, pompierii și locuitorii orașului au început să alerge în toate părțile spre a da primul ajutor celor năpăstuiți și să stabilească ravagiile făcute.

Spectacolul ce se desfășura înaintea ochilor era cât se poate de jalnic și parcă nu puteai pricepe cum s-au petrecut aceste tragice lucruri într-un interval atât de scurt.

La palatul poștei centrale, după ce vântul a rupt și dus la mare depărtare acoperișul de tablă al clădirii, câteva blocuri de piatră în greutate de 50-60 kg puse pentru susținerea hornurilor au fost aruncate peste luminatorul de sticlă din mijlocul palatului, pe care l-au spart în mai multe locuri, provocând o prăbușire deasupra birourilor. Mulțumită numai unei fericite întâmplări, funcționarii și publicul ce se găseau în acel moment acolo, au putut scăpa teferi.

Cel mai oropsit dintre toate cartierele Timișoarei – din cauză că se află pe un teren mai prielnic vântului – a fost de astă dată cartierul Fabrica. Prin această parte, uraganul s-a dezlănțuit cu o putere de neînchipuit, făcând și patru victime omenești. Una dintre acestea este casierul plajei de vară, numit Gheorghe Colojoarcă, în vârstă de 37 de ani, care făcându-și serviciul în ghereta de la casa ștrandului, a fost surprins de ciclon și omorât pe loc din cauza prăbușirii gheretei peste el.

Ceilalți trei și-au găsit moartea în pavilionul muzicii din parcul Regina Maria. Aceștia adăpostindu-se de furtună împreună cu alți trecători în pavilionul din parc, s-au pomenit că în imediata lor apropiere a trăsnit. De frică, peste 20 de inși, cari se aflaseră sub același acoperământ, au părăsit pavilionul și au luat-o la fugă spre alt adăpost. În clipa următoare, un plop gigantic de 14 m înălțime și 5 m în circumferință fiind dezrădăcinat de vânt, s-a prăbușit deasupra pavilionului de lemn, strivind sub dărâmături pe cei trei nenorociți și rănind ușor pe alți doi. […]

Afară de această nenorocire, în cartierul Fabrica s-au petrecut și alte fenomene curioase. Așa de pildă, într-o piață, câțiva locuitori au văzut cum doi plutonieri au fost ridicați pe sus de uragan și duși în zbor câțiva metri, până ce s-au izbit de o casă și unul din ei a fost ușor rănit la picior. […]

Cu toate că din județ nu s-a primit până acum nici o știre despre ravagiile făcute de acest ciclon, e de ajuns să spunem că numai pagubele cauzate la Timișoara ating sume enorme, calculate aproximativ la minimum 25-30 milioane lei”.

(„Universul”, Anul XLIX, nr.249, București, 16 septembrie 1931.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

 &nbsp DISCLAIMER
 &nbsp Atentie! Postati pe propria raspundere!
 &nbsp Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii