Septembrie 2014. Primul-ministru al României, Victor Ponta, efectuează o vizită în China. Cu acel prilej, între Aurel Niculescu, directorul general de la acea vreme al CEH SA Petroşani, şi Jin Chunsheng, preşedintele China National Electric Engineering Co. (CNEEC) Ltd. Beijing, este semnat Contractul de lucrări la termocentrala Deva, înregistrat sub nr. APL 4023 din 12.09.2014, privind “reabilitarea grupului 4 şi instalaţii de desulfurare pentru grupurile 3 şi 4”. Un contract care, potrivit art. 15.1, se ridica la valoarea de 291.653.406 dolari, exclusiv TVA, şi ar fi trebuit să însemne, după cum ne spuneau politicienii, un alt viitor (unul strălucit, desigur) pentru acest judeţ. În realitate, n-a fost decât o mare vrăjeală. O dovedeşte, cu vârf şi îndesat, situaţia actuală a CEH SA.
Liderii naţionali şi judeţeni ai PSD erau în extaz.
Presa titra:
“Deputatul Laurenţiu Nistor a fost cel care, în repetate rânduri, a spus că există soluţii pentru redresarea CEH SA. Acum, prin semnarea acestui contract, iată că România s-a obligat de la nivel guvernamental să intervină în sprijinul CEH şi să nu permită intrarea colosului industrial în insolvenţă. De altfel, fără a spune cuvinte mari, aceasta reprezintă o certitudine că activitatea CEH, şi – implicit – a societăţilor satelit, va continua ani buni de acum încolo. Mai ales că, în paralel, se fac demersuri şi pentru investiţiile necesare retehnologizării unităţilor miniere viabile.”
Şi tot aşa:
“După o perioadă în care semnarea cu chinezii a contractului de modernizare a Termocentralei Mintia a născut o serie de controverse, iar finalitatea acestui demers a arătat cine avea dreptate, deputatul Laurenţiu Nistor, liderul PSD Hunedoara, vine cu noi informaţii privitoare la investitorii ce şi-au arătat interesul pentru sectorul energetic din judeţul Hunedoara.”
Ba chiar, simţind că sunt ceva voturi de atras, Nistor mergea mai departe:
<<Acesta a declarat că, după ce s-a semnat contractul cu chinezii pentru modernizarea termocentralei de la Mintia, investitori din Germania, Polonia şi China s-au arătat interesaţi să-şi depună ofertele pentru modernizarea celor patru mine viabile din Valea Jiului. “Prin urmare, planurile de viitor ale noastre, care temporar conducem judeţul Hunedoara din punct de vedere politic, sunt pentru ca Hunedoara să redevină un judeţ unde oamenii să aibă un trai îndestulat şi ne vom zbate pentru toate problemele pe care le au cetăţenii”, a afirmat deputatul Laurenţiu Nistor, preşedintele PSD Hunedoara”>>.
În realitate, după cum timpul deja a dovedit, PSD şi CEH SA au jucat, cu implicarea unor actori de la cel mai înalt nivel, la mare cacealma. Deşi semnat, contractul cu chinezii nu a fost şi nu va mai putea fi pus vreodată în aplicare (de altfel, dacă îl veţi analiza în amănunt, veţi constata că înţelegerea a şi expirat).
La punctul 5, Înţelegerea Contractuală prevedea că intrarea în vigoare a contractului va avea loc după aprobarea Sinosure (China Export & Credit Insurance Corporation), avizul Consiliului de Administraţie al CEH SA, aprobarea Adunării Generale a Acţionarilor CEH SA şi, mai apoi, “semnarea Acordului de Amânare la Plată de către Părţi”. Nimic din toate acestea nu s-au mai întâmplat, CEH SA nefăcând paşii concreţi la care s-a obligat!
Era incredibil cum, după ani de zile în care sute şi sute de specialişti n-au scos-o la capăt cu mineritul şi energia, au apărut doi deştepţi, Niculescu şi Nistor, cu soluţia salvatoare cu tot. Tocmai de aceea, pentru că era realmente incredibil, am cerut (printr-o adresă datată 19 septembrie 2014) să fie făcut public contractul încheiat cu chinezii de la CNEEC Ltd. (facsimil stânga).
O lună mai târziu, în 21 octombrie 2014, bănuielile ni s-au confirmat. Deşi contractul de lucrări încheiat de CEH SA se supune legilor din România, fiind aşadar un document cu caracter public, CEH SA a refuzat să îl facă public sub pretextul că are nevoie de avizul favorabil al celor de la CNEEC în acest sens. (facsimil dreapta). În analiza acestui facsimil, cel care reprezintă refuzul volalat al CEH SA de a face public documentul, ţineţi cont că data de înregistrare a acestuia este eronată (evident că nu ni se putea răspunde în 11 septembrie 2014 la o solicitare pe care am făcut-o în 19 septembrie 2014).
Urmând procedura legală, ne-am adresat cu o Reclamaţie administrativă (facsimil stânga) directorului general al CEH SA de la acea vreme, Aurel Niculescu. Reclamaţia administrativă a fost formulată împotriva d-nei Dorina Avram, şef Birou Relaţii Publice, Parteneriat Social şi Comunicare din cadrul CEH SA, cea care ne-a transmis răspunsul (în fapt, un refuz).
În 4 noiembrie 2014, fix persoana reclamată ne-a comunicat acelaşi răspuns voalat, anume că documentele ne vor fi puse la dispoziţie abia după ce va fi primit răspunsul de la CNEEC (facsimil dreapta). Asta deşi, după cum am arătat, contractul de lucrări încheiat de CEH SA se supune legilor din România. Fiind INDISCUTABIL un document cu caracter public.
Drept urmare, în 19 noiembrie 2014, apelând la serviciile av. Daniel Tomescu, am formulat o acţiune în Contencios Administrativ împotriva CEH SA, solicitând Tribunalului Hunedoara să oblige instituţia amintită la furnizarea informaţiilor publice solicitate prin cererea 19 septembrie 2014.
Prin Hotărârea nr. 662 din 16 iunie 2015, Tribunalul Hunedoara a admis acţiunea (dosar 6378/97/2014) şi, cităm, a obligat pârâta „să furnizeze reclamantului informaţiile solicitate prin cererea din data de 19.09.2014 şi înregistrată la pârâtă sub nr. DG4992/1/11.09.2014, respectiv copie – semnată şi ştampilată pentru conformitate cu originalul – după documentul (acord, contract, înţelegere – sau orice denumire ar purta acesta) semnat la începutul lunii septembrie 2014 între Complexul Energetic Hunedoara SA , prin director general Niculescu Aurel şi China National Electric Engineering Construction Corporation, prin dl. Xin Chunsheng. Documentul va fi furnizat integral reclamantului precum şi anexele în situaţia în care acestea există. Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 800 lei reprezentând cheltuieli de judecată”.
Deşi legile acestei ţări sunt cât se poate de clare, a fost nevoie de un proces întins pe şapte luni de zile pentru ca şi CEH SA să le respecte. La finele săptămânii trecute, în baza Hotărârii nr. 662 din 16 iunie 2015 a Tribunalul Hunedoara, CEH SA ne-a transmis, finalmente, documentele solicitate.
De ce nu a fost făcut public acest document până acum? Din mai multe motive. Primul, şi cel mai important, este că – având acces la obligaţiile pe care le avea CEH SA – media ar fi pus presiune permanentă, să afle dacă partea română s-a apucat sau nu să lucreze la a le îndeplini. În foarte scurt timp, calcealmaua ar fi fost dezvăluită opiniei publice şi oamenii ar fi înţeles, în prag de alegeri, că Ponta, Nistor şi Niculescu ne-au servit numai şi numai vrăjeală. Nici vorbă de investiţii masive din China pe partea de energie, ori – cum a aberat Nistor – “investitori din Germania, Polonia şi China” care “s-au arătat interesaţi să-şi depună ofertele pentru modernizarea celor patru mine viabile din Valea Jiului”.
Nu uitaţi că, pentru acelaşi contract, CEH SA a fost amendată cu 100.000 de lei de către ANRMAP, sumă din care a plătit doar 40.000 de lei pentru că s-a conformat în 48 de ore. Vom reveni.
Cătălin DOCEA
ANEXA 1
ANEXA 2