Eveniment montan / Peste 70 de salvatori debutanţi, aspiranţi sau avansaţi s-au pregătit profesional şi sunt evaluaţi în aceste zile în Staţiunea Parâng de către cadre atestate în domeniu

În aceste zile în Staţiunea Parâng din municipul Petroşani se desfăşoară o amplă activitate de formare, pregătire profesională şi evaluare a salvamontiştilor din întreaga ţară, acţiune organizată de Asociaţia Naţională a Salvatorilor Montani din România. ANSMR este, de altfel, singura autoritate competentă în formarea profesională a salvatorilor montani şi tot singura autoritate abilitată legal în pregătirea, atestarea şi reatestarea salvamontiştilor din ţară.

Lectori cunoscuţi în lumea Salvamontului la cursuri
Trebuie spus că acţiunea din Parâng a debutat deja cu cursurile medicale şi de prim-ajutor. De formarea pe parte medicală se ocupă Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă – Centrul de Pregătire SMURD, lectori fiind doctorul Bogdan Csillag, medic primar anestezie şi terapie intensivă în cadrul UPU Sibiu şi salvator montan în cadrul S.P.J. Salvamont Sibiu, doctorul Casandra Man, medic specialist medicina urgenţă CPU în cadrul Spitalului Municipal „Gheorghe Marinescu” Târnăveni şi salvator montan în cadrul S.P.J. Mureş, Ion Măndica, instructor formator la I.S.U. Sibiu şi Cristian Căldărar, instructor formator în cadrul Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă Bucureşti.

Peste 70 de salvamontişti sau viitori salvamontişti au venit la pregătire în Parâng
Peste 70 de salvamontişti din întreaga ţară, debutanţi, aspiranţi sau avansaţi, participă la acţiunile din aceste zile din Parâng. Despre ce înseamnă pregătirea lor şi examenele pe care aceştia trebuie să le dea, ne-a spus mai multe o persoană avizată din cadrul salvamontiştilor petroşeneni.
„Trebuie ştiut faptul că ciclul oficial de pregătire a unui salvator montan se desfăşoară pe durata a minimum doi ani, perioadă în care acesta participă la 400 de ore de pregătire în centrul de pregătire judeţean sau local al echipei din care face parte şi la alte 360 de ore, împărţite în patru sesiuni – două de vară şi două de iarnă – pe nivelurile debutant, aspirant şi avansat. După parcurgerea şi absolvirea acestor etape, cursantul susţine un examen de atestare, în urma căruia primeşte certificarea legală că poate profesa ca şi salvator montan, certificare pe care este obligat să o reconfirme prin susţinerea unui examen de reatestare la fiecare trei ani”, ne-a declarat sâmbătă, Remus Popescu, şeful formaţiunii „Salvamont” Petroşani.

Românii, printre cei mai bine pregătiţi salvamontişti din Europa
Se ştie în lumea europeană a iubitorilor de munte că şcoala de salvare montană românească este una dintre cele mai bine cotate.
„Programa de pregătire este adaptată permanent la ultimele descoperiri şi cercetări în domeniu şi la recomandările celor două mari foruri intenaţionale care se ocupă de salvarea montană: CISA – Comitetul Internaţional de Salvare Alpină şi FIPS – Federaţia Internaţională a Patrulelor de Salvare pe pârtii de schi. La ambele, Asociaţia Naţională a Salvatorilor Montani din România este membră, contribuţia noastră în acest domeniu fiind recunoscută şi apreciată, România fiind de altfel ţara care a reglementat prima această profesie la nivel european”, a mai subliniat Remus Popescu.

800 de salvatori montani atestaţi în ţara noastră şi doar 260 angajaţi!
Pe lângă corpul de instructori, monitori şi evaluatori ai „Salvamont” România, la buna desfăşurare ale acestor sesiuni de formare profesională cum e cea din Parâng îşi mai aduc contribuţia Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă, Centrul de Pregătire SMURD, care se ocupă cum spuneam de pregătirea medicală, Inspectoratul General pentru Aviaţie, care ajută în susţinerea cursurilor de salvare pe calea aerului cu elicopterele, iar în cazul de faţă din Parâng o implicaţie deosebită o are şi Clubul Sportiv Şcolar Petroşani, care a pus la bătaie baza sportivă şi de cazare din staţiune.
„Anual, reuşesc să parcurgă şi să promoveze formele de pregătire profesională, în medie, circa 60 de noi salvatori montani, în acest moment în ţara noastră activând un număr de peste 800 salvatori montani atestaţi, dintre care circa 260 sunt salvatori montani angajaţi”, concluzionează şeful Salvamont Petroşani.

Numărul salvamontiştilor a crescut, problemele organizatorice ale Serviciului „Salvamont” încă mai rămân destule în toată ţara…
Dacă ţinem cont că nu toate judeţele ţării au şi zone montane, inclusiv staţiuni şi trasee de munte, rezultă o medie bunicică, reparată în ultimii zece ani, în condiţiile în care pe la începutul anului 2000 de-abia dacă prin ţară erau angajaţi vreo sută şi dacă erau atestaţi vreo 250!
Chiar şi aşa mai este nevoie de noi angajări în domeniu, ţinând cont de dezvoltarea staţiunilor de munte de la an la an dar şi de creşterea fluxului de turişti, mai cu seamă iarna, când în staţiunile montane se practică îndrăgitele şi mult aşteptatele sporturi de iarnă. O perioadă de peste an când şi numărul de accidente este mai mare. Această meserie grea, dar frumoasă, ce-ţi oferă satisfacţii sufleteşti pe măsură şi ce nu poate fi făcută decât de caractere tari, curate, trebuie sprijinită nu doar la nivel local şi judeţean, ci mai ales la nivel central. Oamenii aceştia au nevoie de hrană sănătoasă, ca să le dea putere în ceea ce fac, au nevoie de echipament şi accesorii speciale, ca să fie protejaţi de frig şi intemperii, au nevoie de mijloace de transport moderne, ca să ajungă la timp acolo unde este nevoie de ei şi nu în ultimul rând de stimulente financiare, că poate se satură şi ei să tot facă muncă doar din plăcere. Asta trebuie să ştie cei ce iau decizii în această ţară şi să mai lase vorbele şi promisiunile aruncate aiurea şi să sprijine concret şi corect pe cei ce practică probabil cea mai frumoasă meserie din lume, dar şi una dintre cele mai grele ţinând cont că vorbim de salvări de vieţi omeneşti şi nu de strunguri, tractoare sau faianţă. Salvări de vieţi făcute de cele mai multe ori în condiţii speciale de zone de munte, cu frig, vânt, umezeală şi întuneric şi hău cât cuprinde…

de Corneliu BRAN