Edil Sal Prest Petrila / Schimbă zmeurii şi afinii cu aluni şi căpşuni

ZVJ a scris anul trecut despre posibilitatea cultivării pe Dealul Maleii din Petrila, pe o suprafaţă de circa 10 hectare, pe baza unui proiect european şi cu fonduri europene, a unei plantaţii de zmeur şi afin.

Primarul localităţii ne vorbea atunci că ideea poate fi pusă în practică şi că va merge să vadă prin ţară cum cultivă alţii aşa ceva cu mult succes, în condiţiile în care Valea Jiului este o zonă unde se pot cultiva fructe de pădure cu succes, iar acel teren al primăriei nu este în momentul de faţă exploatat deloc.
Lunile au trecut şi s-a schimbat anul. Credeam că ideea a murit în faşă, aşa cum s-a întâmplat cu multe idei la Petrila, unde, mai ales în campania electorală, se făceau de toate: hale industriale gigant care „să atragă câţiva investitori mari” şi care să creeze locuri de muncă „fără număr pentru petrileni”, investiţii la tot pasul care să facă economia Petrilei să „duduie” mai ceva ca economia premierului de tristă amintire care a folosit acest termen, un muzeu „unicat în Europa” care să atragă „enşpe” mii de turişti din toate colţurile lumii şi aşa mai departe… Numai lapte şi miere, în vorbe, dar nu şi-n fapte. Până la urmă, din această idee a ieşit ceva, dar în niciun caz ce ne vorbea pe-atunci edilul petrilean. Este cu totul altceva şi fără implicarea celor de la Edil Sal Petrila, care aştern totul într-un proiect şi care studiază problema cu specialişti în domeniu şi în proiectări şi nu de capul lor, şi azi vorbeam poveşti doar ca să ne aflăm în treabă.
Luni, 5 martie, am stat de vorbă cu directorul firmei de gospodărire a oraşului Petrila, Edil Sal Prest SA, doamna Doiniţa Bălănesc, despre aprobarea bugetului instituţiei pe care o conduce de către consiliul local, despre probleme pe care le întâmpină societatea şi aşa mai departe. La un moment dat, am discutat şi despre afinele şi zmeura primarului. Ideea, veţi vedea, s-a transformat în alune şi căpşuni între timp. Acum, directorul Doiniţa Bălănesc se luptă să cuprindă totul într-un viitor proiect viabil, care să fie depus şi finanţat de europeni.
„Săptămâna trecută s-a făcut un pas mare în consiliul local, aprobându-se două proiecte care vizează asocierea între UAT Petrila şi SC Edil Sal Prest SA, având ca obiect înfiinţarea unei plantaţii de alun şi a alteia de căpşun în spaţii protejate, prin accesarea de fonduri europene cuprinse în Programul PNDR, submăsura 4.1.a. – investiţii în exploataţii pomicole. Deci, acum vorbim concret. Pe Dealul Maleii avem spaţiu suficient pentru o plantaţie de alun, suprafaţa fiind de circa 10 hectare de teren. Iar vizavi de staţia de sortare, avem un teren liber de sarcini de 5.955 mp unde vrem să cultivăm căpşuni. Legat de cultivarea căpşunilor, ţinând cont că societatea noastră a preluat serele de pe Ana Colda într-o stare destul de avansată de degradare, se pretează acum să construim, pe baza unui proiect cu finanţare europeană, alte sere noi, în care să cultivăm aceşti căpşuni de care vă vorbeam. Să refacem serele vechi ne-ar costa foarte mulţi bani şi ar fi mai mult pierdere de vreme. Acum facem studiile, analizăm, suntem practic la faza de terminare a studiilor solului, iar acestea toate ne arată foarte clar că pe acest teren de 10 hectare de pe Dealul Maleii se pretează cel mai bine a se cultiva alunul, asta în detrimentul zmeurei sau afinelor ori a altor fructe de pădure. De aceea şi schimbarea aceasta cu alunul. Iar dacă ţinem cont că după doar trei ani se poate scoate şi prima recoltă de alune, cu atât mai mult am ţinut cont de recomandarea specialiştilor. Sper să iasă un proiect bun, cu o valoare mare, de peste 20 de miliarde lei vechi – cel puţin asta mi-aş dori, deocamdată până nu e gata proiectul nu vă pot spune valoarea estimată -, astfel încât pe viitor, la Petrila, să avem o plantaţie serioasă de aluni şi nişte sere grozave de căpşuni. Cum zona va trebui să fie împrejmuită şi păzită, se vor crea şi locuri de muncă, unele pe o durată determinată, altele – permanente. Vor mai fi locuri de muncă sezoniere când va începe recolta, dar şi locuri de muncă permanente legate de întreţinerea plantaţiei şi ale acestor sere cu căpşuni, de cultivarea şi recoltarea acestora. Şi să sperăm şi alte beneficii financiare ţinând cont că un kilogram de alune de calitate nu este foarte ieftin”, ne-a declarat Doiniţa Bălănesc – directorul Edil Sal Prest.
Nu ne rămâne decât să urmărim împreună etapele implementării acestei idei, să recunoaştem inedită în acest moment în Valea Jiului şi probabil şi în judeţ. Cum Valea noastră e plină de dealuri, probabil că după modelul petrilean se vor mai lua şi alţii. Poate după vreo 5-6-10 ani Valea Jiului ar putea fi cunoscută nu doar după munţi şi văi, staţiuni montane şi minerit, ci şi după acest produs natural atât de căutat prin lume.

de Corneliu BRAN