Nu ştiu dacă doar eu am rămas cu impresia asta, dar, după cum mi s-a părut ieri dimineaţă, după ce l-am străbătut, cimitirul vechi din Vulcan arată curat bine de tot.
Au trecut, zic eu,
trei săptămâni de când primăria şi-a înarmat cu sape, lopeţi şi greble trupele de asalt, compuse din vemegişti, persoane cu venitul minim garantat, şi le-a trimis în cimitirul vechi de pe dealul Morişoara, ca să se lupte cu buruienile de tot felul care puseseră stăpânire pe cel mai vechi loc de veci al Vulcanului.
Asaltul a durat un pic,
dar, după cum se vede acum, victoria a fost de partea motocosaşilor de la Pregoterm şi a celor obligaţi, prin lege, să-şi efectueze orele de muncă, pentru a beneficia de bănuţii pe care-i primesc întru supravieţuirea lor. Zilele astea s-a dat bătălia finală. Răpuse, buruienile, coroanele uscate şi alte gunoaie adunate în grămezi mari pe marginea drumului din cimitir erau încărcate în camion şi duse unde le este locul. Acum, să fim înţeleşi, pentru că mai toate mormintele arată lună este şi meritul aparţinătorilor încă în viaţă a celor care-şi dorm somnul de veci în ele. Până la 1 noiembrie, sapa, săpăliga, grebla, pensula şi vopselele îşi găsesc mai mult ca oricând utilitatea în acest perimetru cu verdeaţă din care, doar pentru unii, au dispărut durerea, întristarea şI suspinarea.