Începem relatarea despre urmările inundațiilor din Aninoasa cu o veste bună: impozanta casă a primarului PSD din Aninoasa, Nicolae Dunca, a rezistat furiei apelor. În câteva imagini se poate vedea cum arăta vineri, după retragerea apelor, superba gospodărie a primarului Dunca.
„Nu puteam sta acasă, când am văzut ce dezastru face Jiul de Vest. Am mers peste tot să văd cum sunt oamenii, ce se întâmplă, plus că am anunțat imediat ISU și toate instituțiile ce se întâmplă”, ne-a spus primarul Nicolae Dunca la câteva zile după evenimentele de vineri, 26 iunie.
Întrucât la Iscroni și Livezeni au avut de suferit 100 de familii, echipajele ISU Hunedoara au acționat în acele zone. Au fost și cazuri tragice depistate de aceștia. De exemplu, o bătrânică dintr-o casă de vizavi de „Copacul cu Lalele” și de șoseaua națională, care s-a trezit în toiul dimineții, pe la 9,00, cu apa în casă! Mai mult de un metru și jumătate era nivelul apei la un moment dat, astfel că săraca de ea n-a avut unde să se adăpostească decât pe o masă! Așa au găsit-o pompierii militari și jandarmii din cadrul ISU. Care au evacuat-o imediat cu o barcă pneumatică, femeia ajungând în siguranță pe uscat, fiindu-i acordate, totodată, toate măsurile de prim-ajutor necesare în acele momente.
„Cum a fost?”, l-am întrebat pe primar. „Cum să fie… Nasol tare din toate punctele de vedere! A ieșit Jiului, s-a revărsat apa prin tot Iscroniul. Am dat dispozitiv de evacuare la casele din zonele inundabile. Oamenii s-au autoevacuat singuri. Doar vreo câteva cazuri am avut mai grele. Bine că nu s-au întâmplat mari nenorociri, pierderi de vieți omenești sau mai știu eu ce grozăvii. Avem vreo 100 de familii afectate, cele mai multe în zona Vulculești și pe străzile Jiului – stradă care a și cedat la viitură, s-a rupt efectiv pe anumite porțiuni și Costeni. Pe Jiului, cele mai afectate familii, din toată Aninoasa nu doar de-acolo, sunt familiile Paia și Manici. E de groază ce a fost la ei… ”, ne-a răspuns Dunca.
Firește că l-am întrebat în calitate de primar ce este de făcut cât mai repede, astfel încât astfel de tragedii să nu se mai repete?
„Ar trebui, în primul rând, eliminate cauzele, nu efectele. De fiecare dată se dau niște bani, poate materiale de construcții sau alte ajutoare, dar nu se intervine acolo de unde încep aceste tragedii. Trebuie repede ca guvernul și cei de la Apele Române să gândească un proiect major integrat pentru toate localitățile Văii Jiului, prin care să se construiască ziduri de gabioane, să se înalțe digurile existente și să se facă noi îndiguiri în zonele vulnerabile de case și grădini. Este un proiect major de 40 de milioane euro ca valoare, cu bani europeni, pe care guvernul și Apele Române trebuie să se axeze rapid în următoarea perioadă, astfel încât Valea să nu mai aibă parte de asemenea nenorociri. Vedeți dumneavoastră, problema mare a fost că a și plouat istoric pe două zone din munte destul de mari, Câmpu lui Neag și Valea de Pești, într-un timp scurt, de doar câteva ore. În aceste condiții, apele căzute de pe versanți au creat viituri fără precedent, apele culegând și toată masa lemnoasă și mizeriile și ducându-le la vale, în multe locuri făcându-se acele poduri naturale care au rupt podețe și poduri. Când ajunge să plouă 250 l/ mp în câteva ore, n-ai ce să te aștepți să fie bine. De aceea zic că trebuie gândit foarte bine acel proiect și implementat cât se poate de repede, în câțiva ani. Altfel, peste un timp iar se întâmplă astfel de lucruri. Iată, de la inundațiile din 1999, considerate cele mai mari, au trecut 11 ani. A mai plouat după aceea și vreo 130-140 l/ mp, cât de cât n-au fost probleme așa mari, poate doar atunci la Lupeni, când tot așa a căzut o cantitate mare de apă, dar până în 180 l/ mp, dar la o cantitate aproape dublă de apă căzută din cer în doar câteva ore, cum a fost acum, nimeni nu s-a gândit vreodată! Trebuie luate în calcul și astfel de ploi abundente, când Jiul de Vest se umflă cât un fluviu, ca să nu mai fie vreodată surprize”.
Să sperăm că acest proiect de care vorbește primarul și de care se tot vorbește încă de anii trecuți va fi și pus în aplicare, obținându-se finanțarea europeană și apoi să se dea drumul la lucrări. Nu trebuie uitat nici de zonele vulnerabile din estul Văii Jiului, de la Petrila, Petroșani și satele aparținătoare. Că există câteva astfel de zone, unde de vreo câteva ori apa a mai provocat daune și la vreo rupere de nori surprizele neplăcute pot apărea și acolo din nou.