Pe stilul calendarului vechi, la 27 martie 1918 (8 aprilie după calendarul nou), s-a înfăptuit Unirea Basarabiei cu România.
Cei 300 de studenţi basarabeni de la Universitatea din Petroşani au organizat o nouă ediţie a Festivalului „Basarabia”. „Festivalul este la a treia ediţie în Petroşani şi la a noua ediţie în toată România, fiind organizat în toată ţara de asociaţiile de basarabeni care activează în ţară. Pe această cale dorim să aducem la cunoştinţa fraţilor români obiceiurile şi tradiţiile românilor moldoveni de peste Prut. Vrem să trezim spiritul patriotic, moral şi civic al întregii populaţii din ţară. Aceste manifestări care se derulează în cinstea actului istoric petrecut în 1918 au tocmai acest rol, de cinstire a istoriei şi de aducere aminte a faptelor petrecute”, a declarat pentru ZVJ Alexandru Gorea, preşedintele Federaţiei Asociaţilor Basarabene din România, cetăţean cu dublă cetăţenie, română şi moldoveană, originar din „Raionul Ungheni, dintr-o localitate care se află la 24 de kilometri de Iaşi, practic numai Prutul ne separă… şi o simplă vamă”.
În cadrul acestui festival, care a durat trei zile, au avut loc mai multe acţiuni. Noi am fost prezenţi la acţiunea de sâmbătă dimineaţa de la Biblioteca Universităţii Petroşani. Un grup de studenţi basarabeni a organizat o prezentare de bunătăţi culinare de pe plaiuri basarabene, cu sărmăluţe moldoveneşti, cozonaci şi tot ce trebuie. Fireşte că pe lângă atâtea bunătăţi de pe mese, tinerii au expus pe mai multe panouri şi imagini cu locuri din Basarabia, precum şi cu obiectivele istorice şi turistice ale acesteia. Muzica moldovenească a fost la loc de cinste, astfel că între o sărmăluţă şi un vin moldovenesc au răsunat şi vestitele chiuituri strigate de flăcăii prinşi în horă.
Păcat doar că în afară de un singur invitat, liderul de sindicat Adrian Jurca, de altfel un prieten mai vechi al asociaţiei studenţilor basarabeni din cadrul universităţii, şi de ZVJ n-a fost prezent nimeni, autorităţile locale şi judeţene, oamenii politici, sindicaliştii din universitate eludând, pur şi simplu, manifestarea. RUŞINE!
„Este a treia ediţie a festivalului şi ne bucurăm că am putut s-o organizăm şi anul acesta. Deschiderea festivalului, de azi, aduce mâncare tradiţională pe mese, aici la bibliotecă, multă voie bună, poze, muzică de-a noastră, chiote, dansuri şi voie bună. Duminică vom avea competiţia de fotbal, unde s-au înscris şase echipe, iar luni, în ultima zi a festivalului, vom încheia cu un spectacol deosebit în Aula Universităţii, care va cuprinde muzică, dansuri şi poezie. Prin toate acestea vrem să arătăm că suntem o familie mare cu toţii, atât noi, cât şi toată comunitatea de-aici, ceea ce face să ne iubim şi să ne respectăm ca nişte fraţi adevăraţi ce suntem”, ne-a declarat Victor Moraru, cel care conduce acum destinele Asociaţiei Studenţilor Basarabeni din cadrul Universităţii Petroşani.
„Întotdeauna mă simt bine împreună cu aceşti tineri de peste Prut, deoarece încă nu sunt afectaţi de manelism şi de alte metehne cu care se confruntă o parte dintre tinerii noştri. Ei sunt încă puri, în sensul că păstrează vie muzica populară tradiţională, iubesc literatura şi poezia, au un romantism aparte şi se bucură încă, sincer şi senin, de tradiţiile locale, de portul strămoşesc, păstrând vii istoria şi înaintaşii. Faptul că sunt câteva sute de astfel de tineri la Petroşani nu poate decât să mă bucure, mai ales că eu, ca prieten al lor, împreună cu organizaţia sindicală pe care o conduc am fost alături de ei încă de la înfiinţarea acestei asociaţiii. Să sperăm că va fi bine, iar viitorul nostru va fi împreună cu al fraţilor noştri de peste Prut, istoria, limba şi tradiţiile dându-ne acest drept”, a declarat Adrian Jurca, liderul Sindicatului „Noroc Bun”.