Cataloage Confort Media
Miercuri, 4 noiembrie 2015, la sediul SC Apa Serv Valea Jiului, conducerea instituţiei şi cei care se ocupă de proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă şi apă uzată, în perioada 2014-2020, în Valea Jiului, au prezentat din nou proiectul, dar de data aceasta făcând o comparaţie şi un bilanţ a ceea ce s-a făcut în etapa I a proiectului cu finanţare europeană şi a ceea ce se va face în exerciţiul financiar 2014-2020.
Primul care a luat cuvântul a fost directorul general Costel Avram, care a prezentat o sinteză a acestui bilanţ şi a comparaţiilor celor două etape ale proiectului, pe care o prezentăm pe larg mai jos.
În afară de aceasta, mai trebuie precizat că contractul de asistenţă tehnică, încheiat cu firma de consultanţă tehnică S.C. Halcrow România SRL, la 28 august 2014, are o valoare de 10.251.204 lei fără TVA şi o durată de 58 luni, fiind primul de acest gen semnat pentru acest tip de lucrări din România, pentru etapa a II-a. De asemenea, mai trebuie precizat faptul că oficialii ne-au spus în cadrul conferinţei că în momentul de faţă S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. nu are „nici măcar un leu datorie la stat; de altfel, dacă firma noastră avea, nici n-am fi putut continua cu această pregătire a aplicaţiei de finanţare şi a documentaţiilor de atribuire pentru acest proiect regional de dezvoltare a infrastructurii de apă şi apă uzată din localităţile Văii Jiului”.
Tot înainte de a vă arăta cifrele şi datele, trebuie precizat şi faptul că directorul general Costel Avram a mărturisit că în ciuda faptului că preţul la apă a crescut, din cauza acelui plan de tarifare impus, plăţile facturilor de apă ale populaţiei au crescut, societatea încasând mai mulţi bani. „Odată cu scăderea TVA-ului, preţul la apă va reveni la cel de dinaintea scumpirilor din 2015. Şi mă bucur că Guvernul României a luat această măsură, într-adevăr, se impunea acest fapt, apa fiind şi ea un aliment de bază până la urmă”, a declarat Costel Avram. Tot directorul general a vorbit şi de necesitatea continuării acestui proiect, prin lucrările de la etapa a II-a, deoarece „vulnerabilitatea reţelelor de apă învechite este evidentă şi ne creează numeroase probleme, pe lângă costurile suplimentare din cauza reparaţiilor”.
Bilanţ lucrări etapa I şi prognoză de lucrări şi estimări de costuri pentru lucrările de la etapa a II-a
Petrila
2007-2013. Au fost extinse 4.493 km reţele de apă şi s-au făcut 73 de branşamente. În ceea ce priveşte canalizarea, au fost extinse 13.778 km de canalizare şi s-au făcut 814 racorduri. Valoarea acestor lucrări a fost de 14.940.248,33 lei.
2014-2020. În cel mai estic oraş al Văii Jiului vor fi făcute 444 de branşamente la reţeaua de apă, lucrările la această reţea fiind de 10,15 km. Lucrări la reţele de canalizare vor fi făcute pe 6,10 kilometri şi se vor executa 305 racorduri la canalizare. Valoarea acestor lucrări va fi de 4.862.075 Euro (21.656.654 lei).
Petroşani
2007-2013. Etapa I a proiectului (ce s-a făcut): reabilitare reţele de apă – 0,6 km; extindere reţele de apă: 9 km, 486 de branşamente; reabilitare reţele de canalizare – 23,424 km, 1.154 racorduri. Valoarea investiţiilor: 26.149.999 lei.
2014-2020. Vor fi făcute în etapa a II-a a proiectului: reabilitare reţele de apă – 17,52 km, 733 de branşamente; reabilitare reţele de canalizare – 11,86 km, 699 racorduri; staţii de pompare apă uzată – 2 staţii. Valoarea investiţiei: 10.309.726 Euro (45.921.582 lei).
Aninoasa
2007-2013. Etapa I a proiectului (ce s-a făcut): extindere reţele de apă – 4.026 km, 56 de branşamente; extindere reţele de canalizare – 6.884 km, 240 racorduri. Valoarea investiţiilor a fost de 7.437.437 lei.
2014-2020. Vor fi făcute în etapa a II-a a proiectului: reabilitare reţele de apă – 3,30 km, 102 branşamente; reţele de canalizare – 2,47 km, 102 racorduri. Valoarea investiţiilor: 1.517.048 Euro (6.757.235 lei).
Vulcan
2007-2013. Etapa I a proiectului (ce s-a făcut): reabilitare reţele de apă – 1,166 km; extindere reţele de apă – 7,719 km, 205 branşamente; reabilitare reţele de canalizare – 2,228 km; extindere reţele de canalizare – 12,325 km, 430 racorduri.
2014-2020. Vor fi făcute în etapa a II-a a proiectului: reabilitare reţele de apă – 16,02 km, 558 de branşamente; reabilitare reţele de canalizare – 7,45 km, 380 racorduri. Valoarea investiţiilor: 6.892.236 Euro (30.699.398 lei).
Lupeni
2007-2013. Etapa I a proiectului (ce s-a făcut): nimic, deoarece acest municipiu n-a avut lucrări prevăzute în proiect, din cauză că primăria a refuzat în prima fază preluarea în patrimoniu a reţelelor de apă şi canalizare. Astfel, s-a pierdut primul moment al investiţiei.
2014-2020. Vor fi făcute în etapa a II-a a proiectului: reabilitare reţele de apă – 13,38 km, 663 branşamente; reabilitare reţele de canalizare – 12,30 km; 703 racorduri; staţii de pompare apă – 1; staţii de pompare apă uzată – 2 staţii. Valoarea investiţiilor va fi de 8.503.420 Euro (37.875.933 lei).
Uricani
2007-2013. Etapa I a proiectului (ce s-a făcut): nimic, situaţie similară municipiului Lupeni.
2014-2020. Vor fi făcute în etapa a II-a a proiectului: reabilitare reţele de apă – 6,90 km, 241 branşamente; reabilitare reţele de canalizare – 6,46 km, 260 racorduri; reabilitare reţele de apă în Câmpu lui Neag – 7,89 km, 151 de branşamente; staţii de pompare apă – 2 staţii. Valoarea totală a investiţiilor va fi de 5.791.069 Euro (25.794.580 lei).
Consiliul Judeţean
Pe lângă aceste date legate de investiţiile ce ţin de reţelele de apă şi canalizare din localităţi, există o componentă a proiectului care a marcat şi va marca şi în etapa a II-a a proiectului alte câteva investiţii importante aflate în patrimoniul Consiliului Judeţean Hunedoara. Iată mai jos ce lucrări de investiţii s-au făcut şi se vor face.
2007-2013. S-au făcut în etapa I a proiectului: extinderea staţiei de epurare a apei uzate Dănuţoni, Valea Jiului, din oraşul Aninoasa, cu o treaptă terţiară – valoarea investiţiei a fost de 22.724.129,47 lei; reabilitarea staţiei de tratare a apei Valea de Peşti şi a captării Lazăru din oraşul Uricani – 13.367.606,62 lei, reabilitarea Staţiei de Tratare Jieţ – 9.233.536,70 lei; sectorizarea, contorizarea globală şi monitorizarea presiunii în Petroşani (cu 8 zone şi 4 contoare), Vulcan (cu 8 zone şi 5 contoare), Petrila (cu 5 zone şi 2 contoare), Aninoasa (cu 5 zone şi 1 contor), Lupeni (cu 9 zone şi 3 contoare) şi Uricani (cu 4 zone şi 1 contor). Valoarea acestor investiţii a fost de 4.428.915,79 lei.
2014-2020. Vor fi făcute în etapa a II-a a proiectului: reabilitarea a două staţii de tratare a apei, respectiv staţiile de la Zănoaga şi Taia; reabilitarea a patru captări de apă – Jieţ, Polatişte, Izvoru şi Taia; reabilitarea a 4 tronsoane reţea aducţiune apă Valea de Peşti (tronsoanele: Vulcan-Petroşani, Vulcan-Morişoara, aducţiune Braia-Lupeni, Nod vane Uricani); reabilitare aducţiune Jieţ-Petrila; reabilitare aducţiune Polatişte; implementarea sistemului centralizat „SCADA”. Valoarea totală a acestor investiţii va fi de 26.598.488 Euro (118.474.985 lei).
Ca o concluzie
Etapa I a proiectului (2007-2013) – investiţii pentru lucrările prezentate în valoare de 40.000.000 Euro.
Etapa a II-a a proiectului (2014-2020) – „modernizare infrastructură de apă şi apă uzată în Valea Jiului” – investiţii în valoare de 87.943.946 Euro.
În privinţa lucrările ce vor fi efectuate etapizat, de la anul şi până în 2020: totalul lungimii reţelelor de apă va fi de 67,90 km, totalul lungimii reţelelor de canalizare reabilitate va fi de 46,70 kilometri. Numărul total al branşamentelor la reţeaua de apă în urma acestor lucrări va fi de 2.741, în timp ce numărul de racorduri la reţeaua de canalizare va fi de 2.419.
Aplicaţia de finanţare
De la managerul de proiect Monica Tarcea am aflat că aplicaţia de finanţare a etapei a II-a a proiectului conţine: studiu de fezabilitate complet – format din 13 capitole (cu partea scrisă, plus anexe şi piese desenate), analiza economico-financiară, evaluarea impactului asupra mediului, analiza instituţională, Planul de coordonare însuşit şi aprobat de toate autorităţile locale, plus celelalte aprobări necesare (din partea POIM, JASPERS şi Comisia Europeană).
Documentaţia de atribuire
Pe lângă toate acestea, mai trebuie ştiut că documentaţiile de atribuire pentru etapa a II-a a proiectului conţin: 3 contracte de servicii (un contract de supervizare lucrări, un contract pentru Auditul proiectului şi un contract de achiziţie utilaje), 13 contracte de execuţie de lucrări pentru toate cele şase localităţi, precum şi documentaţia pentru obţinerea autorizaţiei de construire.
Din ianuarie 2016, plata facturii la apă s-ar putea face online
Suplimentar de acest proiect şi de chestiunile ce ţin de asistenţa tehnică pentru pregătirea aplicaţiei de finanţare şi a documentaţiilor de atribuire pentru proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă şi apă uzată, în perioada 2014-2020, în Valea Jiului, directorul general Costel Avram a deschis un subiect legat de diversificarea posibilităţilor de plată a facturilor de apă. „Am tot fost întrebat şi rugat de mai multă lume să facem cumva ca această plată să se poată face de-acasă, din faţa calculatorului. Vom vedea, deocamdată luăm de la bănci date şi informaţii de oferte, să vedem unde e comisionul mai mic de plată – nu de către cetăţeni, care nu vor plăti niciun ban măcar, de către noi, ca să se înţeleagă. Iar, poate, din ianuarie 2016, cine ştie, cetăţenii vor putea plăti factura din decembrie 2015 şi de-acasă, din faţa calculatorului. Prima probă o putem face împreună, aici. Eu voi fi primul cetăţean care va plăti factura de apă online, în faţa presei”, a declarat Costel Avram.
În prezent, clienţii particulari pot plăti facturile emise de S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. fie la casieriile acestei instituţii, fie la magazinele partenere „PayPoint” şi „Un-Doi”, precum şi la sucursalele „Piraeus Bank”. Chiar dacă plăţile prin sistemul „PayPoint” au crescut mult, undeva spre 2 miliarde de lei vechi, după cum spunea directorul de la ape, la începutul anului 2016 se încearcă „diversificarea la posibilităţile de plată a facturilor, implementând un sistem care să permită plata facturilor online”, prin utilizarea unui card de debit/ credit emis de orice bancă sub siglele Visa, Maestro şi MasterCard.
Corneliu BRAN
