Aceasta e întrebarea: Va salva Uniunea Europeană Valea Jiului?

Subiectul conferinţei de presă susţinută în prima zi a lunii martie de către primarul municipiului Petroşani a fost legat de participarea acestuia la Bruxelles la acţiunea de lansare a „Platformei pentru Regiunile Carbonifere în Tranziţie”, o iniţiativă a Comisiei Europene la care au participat circa 150 de oficiali din 12 state europene.

12 state cu 41 de regiuni, printre care şi Valea Jiului…
„Ca informaţie generală vreau să vă spun că mai există în Europa 12 state care au exploatări miniere şi producţie de energie pe bază de cărbune. În cadrul acestor state sunt 41 de regiuni, aşa cum este şi Valea Jiului, care au această activitate: minerit şi producere de energie, fie că vorbim de lignit, fie că vorbim de huilă. Ce s-a dorit prin această lansare de platformă? S-a dorit şi se doreşte finanţarea printr-un program european a unor subprograme ce privesc aceste zone carbonifere în tranziţie. Fac o precizare încă de la început, nu s-a discutat nimic despre chestiuni legate de mixul energetic, de încălzire globală, de energie regenerabilă şi aşa mai departe, scopul discuţiilor fiind altul. Iar discuţiile care vor avea loc pe această temă în viitor vor fi mult mai concrete şi aplicate pe rezolvarea problemelor specifice fiecărei regiuni în parte. Există probleme comune, vorbesc de aceste 41 de regiuni, dar există şi probleme specifice fiecărei regiuni, care, cum spuneam, vor fi luate în discuţie”, a prezentat primarul Tiberiu Iacob-Ridzi la început.

Cum s-a născut ideea?
Edilul petroşenean a făcut o scurtă retrospectivă cum a început totul cu această platformă şi cine beneficiază deja de Programul-pilot: „Această iniţiativă a pornit anul trecut, deci în 2017, trei state fiind cele care au preluat această iniţiativă. E vorba de Slovacia, Polonia şi Grecia. La acest moment în Programul-pilot – şi o să vă dau şi câteva detalii – este şi Germania, deci sunt patru ţări cuprinse, cu patru regiuni în tranziţie. Practic, s-a lansat această platformă de discuţii, dar există deja aceste patru state amintite cuprinse într-un proiect pilot, care sunt primele state ce vor beneficia de acest program”.

Şanse egale pentru toate cele 41 de regiuni
Din cele spuse de primarul Iacob-Ridzi se înţelege clar că lucrurile nu se opresc la cele patru state, Comisia Europeană anunţând la Bruxelles că toate cele 12 state, prin cele 41 de regiuni, vor avea ocazia să fie cuprinse în program şi să obţină beneficii: „Programul este deschis. Cei de la Comisia Eropeană ne-au spus că aşteaptă fiecare regiune să vină cu proiecte, să le depună pe masă şi să înceapă discuţiile concrete pe baza acestora. Deci discuţii concrete şi nu simple discuţii şi poveşti! Din discuţiile de la Bruxelles, am înţeles că deja, începând cu anul acesta, 2018, se vor finanţa – undeva după luna iunie când va mai avea loc o întâlnire cum a fost aceasta – proiecte concrete depuse de aceste patru regiuni. La această întâlnire la care am participat, cele patru regiuni şi-au prezentat proiectele şi urmează ca în urma acestor proiecte (finanţate în intervalul 2018-2020) şi în urma experienţelor acumulate de aceste regiuni, în exerciţiul financiar 2020-2027 al Uniunii Europene să fie şi o sumă de bani şi o linie de finanţare pe această temă a zonelor carbonifere în tranziţie. S-a şi spus acolo că discuţiile legate de aceste comunităţi afectate de restructurarea minieră vor viza practic şi au ca ţintă principală păstrarea locurilor de muncă în aceste regiuni, înfiinţarea de noi locuri de muncă şi reducerea migraţiei populaţiei din aceste zone. Vreau să vă spun că din ce am observat din toate acele prezentări la care am participat, cam toate aceste regiuni miniere  se confruntă cu aceleaşi probleme în mare: e vorba de migraţie, de pierderea locurilor de muncă, de lipsa de perspectivă şi aşa mai departe”.

Surprins de două ori
Primarul susţine că a fost surprins la prezentările făcute de germani de cel puţin două ori, chestiuni ce ar trebui învăţate şi de România: „Ce m-a surprins este că Germania, care are o regiune cu care a venit în acest proiect şi este o regiune deja inclusă, cum spuneam, are proiecte naţionale finanţate din fonduri naţionale şi fonduri regionale, sau cofinanţate, de peste 200 de milioane de euro – sigur, nu ne putem compara cu Germania, dar merită să subliniez asta. Strategia germanilor merge, din ceea ce ne-au prezentat, până în anul 2043! Şi asta nu înseamnă că în 2043 aceste exploatări vor fi închise. Nu, se urmăreşte partea de producţie a energiei termice pe cărbune, se urmăreşte modernizarea acestor centrale termice – fireşte cu toate cerinţele legate de mediu şi investiţii în zona aceasta şi se urmăreşte, în paralel crearea de alternative pentru cei care îşi desfăşoară activitatea în această zonă a mineritului.
O altă chestiune care m-a surprins, de exemplu Slovacia sau Grecia, sper să nu greşesc, dar nu e important neapărat numele ţării, inaugurează o nouă centrală termică pe lignit în 2020. Deci sigur că se doreşte această restructurare a activităţii miniere în toată Europa şi acest proces este ireversibil în noile condiţii, însă din ce am observat eu nimeni nu spune: De mâine închideţi tot şi aţi terminat cu mineritul sau cu energia pe cărbune! Nu! Trebuie venit cu programe şi proiecte concrete care să poată fi prezentate şi care trebuie să fie viabile şi finanţabile. Asta se doreşte! (…)”.

Guvernul e vioara întâi…
Apoi primarul Petroșaniului a subliniat rolul guvernului în această ecuaţie: „Pionul principal în această chestiune legată de platforma lansată de Comisia Europeană este Guvernul României, în speţă Ministerul Energiei, sau alte ministere care au tangenţă cu această treabă. Guvernul prin ministere trebuie să prezinte CE proiectele, cu referire la zonele miniere, în cazul nostru al României, Valea Jiului şi zona Olteniei. Eu cred că este foarte important ca în perioada următoare Guvernul României, Ministerul Energiei să creeze acest grup de lucru, foarte rapid, împreună cu agenţiile naţionale care se ocupă de această treabă şi împreună cu CEH-ul şi cu autorităţile locale. Trebuie să ne punem la masă şi să creionăm cât mai repede aceste programe concrete. Pentru că cei de la Bruxelles au spus: Domnilor, dumneavoastră ştiţi cel mai bine ce faceţi acolo şi veniţi cu nişte proiecte concrete pe care să le discutăm, iar apoi noi să venim cu expertiza noastră şi cu tot ceea ce ne spuneţi şi vedem ce se poate face şi ce nu se poate face. Au spus aşa: Cu cât veniţi mai repede cu aceste proiecte, cu atât intraţi mai repede în acest grup de patru state (aflat acum la început). Şi intraţi la finanţare chiar în perioada aceasta, 2018-2020. Veniţi cu aceste proiecte, să avem pe ce discuta! De asta am şi vrut să merg la Bruxelles, ca să văd cum se pune problema legată de zonele miniere aflate în tranziţie. Cam despre asta e vorba (…)”.

Aproape 200.000 de locuri de muncă în mineritul european
„Încă un amănunt interesant” a subliniat primarul în expunerea sa: „În toate aceste 41 de regiuni europene există 185.000 de locuri de muncă în această zonă a cărbunelui. Sunt zone, cum e o zonă din Grecia, Vest Macedonia, unde şomajul este de peste 30%. Mie mi s-a părut extrem de ridicat. Deci sunt probleme peste tot”.

Răspunsuri la câteva din întrebările adresate
Legat de întrebările jurnaliştilor prezenţi, edilul petroşenean a dat la fiecare întrebare răspuns. Nu mai redăm aici întrebarea (că se va înţelege din răspuns în mod clar), redăm doar câteva răspunsuri la întrebările mai interesante legate de subiect:
„Spre deosebire de alte programe cu finanţare internaţională sau internă, de data aceasta totul se face sub egida Comisiei Europene şi, implicit, a Parlamentului European, mai cu seamă în exerciţiul financiar 2020-2027 când se va crea această linie specială de finanţare pentru zonele miniere carbonifere aflate în tranziţie. Cam aşa se pune problema la Bruxelles în momentul de faţă şi mă bucur că am putut să vă spun şi dumneavoastră. Cei de la CEH au fost şi ei acolo, prin domnul director general, au fost şi doi reprezentanţi ai ministerului, deci toată lumea ştie ce s-a discutat. Cu siguranţă, voi iniţia o astfel de discuţie legată de acest aspect foarte important pentru că, repet, trebuie mişcate lucrurile repede, iar ministerul e pionul principal în acest demers. Eu cred că perioada 2018-2020 este una de pregătire foarte temeinică în ceea ce înseamnă exerciţiul financiar 2020-2027 (…)”.
„Ce am vrut eu să subliniez este faptul că CE nu impune de mâine să închidem aceste capacităţi de exploatare. Ce am observat este faptul că în centrul acestui program trebuie să fie omul, şi nu eficienţa economică (…). Este o chestiune de strategie economică a fiecărui stat, de ce şi cum gândeşte restructurarea acestui sector… Dar se vede că unii au orizontul de timp pe 50 de ani iar alţii nu. Iar noi, cu părere de rău, trebuie să spun, nici acum nu avem o Strategie Energetică Naţională!”.
„Să ştiţi că acele programe, ANDIPRZM şi altele care au existat cu finanţare naţională, ţin de trecut. În acest moment nu mai există niciun program cu finanţare naţională în ceea ce priveşte zonele miniere, ceea ce mie mi se pare neadecvat în condiţiile în care toate statele au programe naţionale care finanţează tot felul de lucruri. Noi ca ţară am încetat să mai finanţăm aceste programe!”.
„S-a atras atenţia să se vină cu programe care pot fi puse în practică, programe viabile. A ridicat problema aceasta un domn din Polonia, care am înţeles că se ocupă de acest domeniu de mai mult timp. I s-a spus să nu se gândească că vor face din aceste zone un fel de Silicon Valley. Asta deoarece resursa umană din zonele acestea nu poate fi recalificată înspre zona de Hi-Tech. Aici trebuie centre universitare, trebuie altceva. Dar poate fi reconversie profesională în meserii similare sau apropiate faţă de ceea ce se întâmplă în minerit. Hai să fim realişti, nu facem programe pe hârtie şi îi recalificăm din pix”.
„Administraţiile locale pot veni doar cu propuneri, proiectele numai guvernul le poate face şi trimite…”.
„Nu s-a discutat punctual despre o ramură sau alta, dar am văzut la cele patru state, care şi-au prezentat proiectele, mai puţin Germania, că există şi o componentă legată de turism atunci când a fost vorba de activităţi care pot fi dezvoltate în zonele respective. Dar concret nu pot să vă spun… Probabil că deocamdată, concret, nici CE nu ştie ce poate să finanţeze. Ei sunt deocamdată la stadiul acesta, doar în iunie vor lua o decizie, după ce se vor dezbate problemele celor patru regiuni, care deja au fost înaintate comisiei”.

de Corneliu BRAN