Uniți pentru Independență și Centenar! Scrisoare deschisă președintelui Klaus Iohannis

Uniți pentru Independență și Centenar! Scrisoare deschisă președintelui Klaus Iohannis

DISTRIBUIȚI

Scrisoare deschisă președintelui Klaus Iohannis, Mitropolitului Ardealului, ÎPS Laurențiu Streza, președintelui CJ Brașov, Adrian Veștea și primarului Brașovului George Scripcaru.

Consiliul Național pentru Organizarea Ceremonialului Zilelor Independenței și ale activităților legate de Centenar de la Brașov și Cristian (peste 120 de asociații și fundații) îi adresează invitația  președintelui României, Klaus Werner Iohannis, în calitate de garant al Constituției României și în special al articolul 1 din Constituție, „România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil”, de a participa la aceste evenimente care se desfășoară în perioada 4 –14 mai 2018, precum și de a sprijini edificarea Monumentului Eroilor de la Bartolomeu, morți și asasinați în „tranșeea morții” în 1916; a monumentului Eroilor Martiri ai Revoluției din Decembrie 1989, dar și construcția Monumentului Eroilor Ministerului Interne, morți de-a lungul tuturor timpurilor în slujirea și apărarea cetățeanului.

Solicităm Mitropolitului Ardealului ca, în calitate de cel mai reprezentativ ierarh din Transilvania al clerului majoritar ortodox, să accepte să ne ajute în calitate de mediator între structurile județene și locale, la construcția acestor monumente, precum și președintelui Consiliului Județean, Adrian Veștea, și primarului George Scripcaru, dar și mass-media ca Anul Centenar 2018, dar și marile evenimente preconizate să se desfășoare la Brașov în perioada 4 – 14 mai 2018 să găsească societatea civilă din Brașov și Transilvania unită în jurul acestor evenimente, alături de aceste valori naționale și spirituale, alături de cele mai importante și dragi valori ale neamului românesc, alături de „Deșteaptă-te române”, alături de roșu, galben și albastru, drapelul nostru național.

Este de menționat faptul că la ora când publicăm acest articol, structurile Statului, începând cu Prefectura Brașov și finalizând cu autoritățile centrale din cadrul Ministerului Apărării Naționale și Ministerul de Interne, dar și ale Bisericii Ortodoxe Române și-au dat acordurile ca la Cristian și Brașov să se desfășoare ample ceremonii militare și religioase asupra cărora vom reveni cu amănunte, preferând să readucem în atenția cititorilor evenimentele legate de tranșeea morții de la Bartolomeu sau Ziua Independenței de Stat.

Masacrul din Gara Bartolomeu

În zorii zilei de 8 octombrie 1916, la marginea Braşovului, a avut loc un adevărat masacru, cunoscut în istorie cu numele de „tranşeea morţii de la Bartolomeu“. În acea zi au fost măcelăriţi 250 de soldaţi români ce apărau zona gării din Bartolomeu, locul de întâlnire a drumurilor ce duceau la Braşov dinspre Stupini, Ghimbav şi Cristian. Militarii români erau desfăşuraţi pe o întindere de cel mult 300 de metri şi erau înarmaţi cu puşti şi o singură mitralieră. Cu o zi înaintea măcelului, regimentul  a făcut faţă cu succes unui atac crâncen, în urma căruia îşi consumase toată muniţia. În cursul nopţii, soldaţii români au fost încercuiţi de un regiment maghiar, iar mai multe mitraliere i-au ciuruit până la ultimul om.

În toamna lui 1920, după terminarea războiului, societatea „Mormintele Eroilor” a trimis un reprezentant la Brașov, pe căpitanul Ioan Iorga, pentru a se ocupa de memoria celor căzuți. S-a organizat un cimitir de-a lungul căii ferate, într-un spațiu strâmt, de numai trei metri, dar lung de două sute. La căpătâiul celor decedați s-a înălțat o troiță, pe care au fost trecute vorbele Reginei Maria: „Nu trebuie să-i plângem pe eroi, ci să-i lăudăm în cântece pentru ca slava numelui lor să treacă în legende”.

Despre importanța Zilei Independenței

Pe parcursul istoriei, data de 9 mai a marcat evoluția României de trei ori, respectiv proclamarea independenţei de stat a României la 9 mai 1877, Victoria Coaliţiei Naţiunilor Unite în cel de-al Doilea Război Mondial la 9 mai 1945 şi Ziua Europei. Proclamarea independenţei statale la 9 mai 1877 nu a fost un act spontan ci o încununare a strădaniilor tot mai numeroase din acei ani, o aruncare peste bord a ultimei verigi a suzeranităţii otomane. În acea zi memorabilă, Mihail Kogălniceanu, declara în Parlamentul ţării: „suntem independenţi, suntem naţiune de sine statatoare”. Independenţa astfel proclamată trebuia consfinţită şi apărată pe câmpul de luptă spre a putea fi impusă forţelor militare turceşti şi recunoscută apoi de puterile europene. Cel de-al doilea eveniment care marchează ziua 9 mai, este în anul 1945, când Aliaţii din cel de-al doilea război mondial au obţinut victoria împotriva Germaniei naziste, punând astfel capăt celei mai pustiitoare conflagraţii din istoria continentului european.

La rugămintea celor implicați în acest Comitet Național de Organizare, vom publica cu altă ocazie lista celor 150 de semnatari ai acestei scrisori deschise, provenind din asociații ale militarilor în rezervă și retragere din cadrul Ministerului Apărării Naționale, ai Ministerului de Interne, Serviciului Român de Informații și Serviciului de Informații Externe, membri ai Academiei Române, profesori universitari și profesori din diverse universități, licee și școli generale de pe cuprinsul Transilvaniei, generali și chestori aparținând acestor structuri, dar și ofițeri și subofițeri, precum și zeci de asociații de pensionari și membri ai Consiliului pentru Persoane Vârstnice și grupurilor de dialog social.

 

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii