Pro sau contra conurbaţie în Valea Jiului? De vorbă pe această temă...

Pro sau contra conurbaţie în Valea Jiului? De vorbă pe această temă cu un „petroșenean liber”, după cum se autoproclamă, Romulus Burdan

DISTRIBUIȚI

Printre apărătorii „conurbației” în zona noastră nu sunt doar primarul Tiberiu Iacob-Ridzi sau tânărul liberal Adrian David. O voce puternică, venită direct din stradă, este și cea a petroșeneanului Romulus Burdan, cunoscut foarte bine de comunitatea petroșeneană, una din vocile care au ceva de spus când sunt dezbătute chestiuni importante pe teme diverse de actualitate, cum este și cea de față.

Exemplul din 1968
Săptămâna trecută Romulus Burdan a telefonat la redacția noastră și a cerut să stea de vorbă cu un redactor, „pe o temă de actualitate, conurbația”, după cum s-a exprimat. Firește, așa cum procedăm cu toți cei care ne solicită, am fost de acord să aflăm „ce și cum”.
Dar să vedem ce a vrut să transmită și să arate Romulus Burdan publicului larg din Vale, prin intermediul ziarului nostru, lăsându-l în continuare să ne povestească:
„Indiferent ce spune oricine de această temă, conurbația, problema pusă actualmente, din punctul meu de vedere, este foarte corectă. Consider că fiecare om ce are ceva de spus în acest caz și trebuie ascultat și judecat după vorbele sale. Din păcate, sunt și unii care doresc să aibă ei ultimul cuvânt, interpretând în fel și chip problema. Dar asta e altă discuție și nu vreau să par că iau partea cuiva sau că atac vreun politician sau altul, ori vreun cetățean care a avut sau are o părere. Nu, eu vă spun părerea mea și atât, iar restul să mă judece, dar să nu interpreteze aiurea vorbele mele…
Am în mână harta Republicii Socialiste România, harta administrativă publicată atunci oficial de conducerea de Stat, pe data de 14 ianuarie 1968, iar pe spatele ei extrase din legea publicată atunci. Pe hartă apar propunerile conducerii de partid și de Stat a RSR de la vremea respectivă, cu privire la organizarea județelor și municipiilor țării (nota red.: harta o atașăm acestui articol de față).
Ce vreau să spun cu această hartă? Printre altele spun că Nicolae Ceaușescu, acel așa-zis dictator, eu zic acum, după trei decenii, un om ferm și mare patriot – iar istoria îmi va da dreptate, ba chiar pot zice că îmi dă deja la ce situație gravă a ajuns țara asta – cum un alt mare patriot a fost și domnul mareșal Antonescu, a trecut la reîmpărțirea administrativă a României, propunând poporului și țării, pe linie de partid bineînțeles, a cărui secretar general era, după tradiția vechilor ținuturi și voivodate, aceste județe, după care funcționăm și azi. Atunci s-a hotărât împărțirea României în județele actuale, mai puține și mai bine împărțite decât erau până atunci.
Uitându-ne pe harta de atunci, din 1968, o hartă-document, se poate vedea că una din propuneri era să se înființeze, pe lângă cele 31 de municipii, care se încadrau la acest statut din punct de vedere demografic și economic, alte trei municipii, care se desprindeau din trei regiuni și care îndeplineau de asemenea condițiile de a primi acest statut: municipiul Constanța – care cuprindea tot Litoralul românesc de la Marea Neagră, cu reședință de municipiu administrativă orașul Constanța; municipiul Turnu-Severin, care cuprindea localități din raza de acțiune de până la 30 km, cu orașul reședință Drobeta Turnu-Severin; și municipiul, rețineți, Valea Jiului, cu reședință administrativă, UAT cum se spune azi, orașul Petroșani (…).
Legându-ne strict de Valea Jiului, motivațiile acestei viitoare măsuri de la vremea respectivă erau datorate faptului principal că Valea Jiului susținea la vremea respectivă aproape 40% din economia județului (iar în anii ce au urmat ponderea a crescut, odată cu dezvoltarea industrializării și a minelor noastre), ponderea populației tot cam la fel, existau 184.000 de cetățeni în cele șase localități, dar cu navetiștii și elevii veniți din alte părți zona noastră depășea 204.000 locuitori (din peste 481.000 locuitori hunedoreni), iar tradițiile și preocupările oamenilor din Vale erau tot cam la fel, de la est și până la vest, dincolo de Uricani”.

Exemplul din 1990
După această primă exemplificare de ceea ce s-a vrut în 1968 și abandonarea proiectului atunci din cauza „unor miniștri și oameni de la Deva și Hunedoara, care au ținut pe loc înființarea municipiului Valea Jiului”, Romulus Burdan vine și cu o a doua exemplificare, o a doua propunere venită imediat după 1989 dinspre Petroșani, din partea Consiliul Provizoriu de Uniune Națională (CPUN), filiala Petroșani unde dumnealui era „vicepreședinte executiv”.
„Și ca să venim mai aproape de zilele noastre, în 1990 pe vremea CPUN, răposatul domn Kleibel, Șușu, cum îl știu petroșenenii, și care era președintele acestui consiliu pentru unitate națională, totodată și primar interimar, în timp ce eu eram vice executiv în acel consiliu, după o discuție cu cei din CPUN a pus pe hârtie înființarea județului Valea Jiului, trimisă apoi către autoritățile centrale și din județe vecine, proiect pe care în mod personal l-am depus la București. La scurt timp s-a primit aprobarea din partea județului Gorj (că era treabă de limită de județ, cu hotarul de la sud și trebuia aprobare și de la ei – atunci de la Vișina în sus, deci mai jos de Polatiște, iar în nord hotarul a fost propus între Baru-Mare și Pui!) și al altor autorități. Totuși, treaba s-a înecat! Unde? N-o să vă vină să credeți: la Prefectura Hunedoara-Deva! S-a înecat treaba atunci, nu zic nu, dar pentru treaba asta, prefectul a fost la scurtă vreme eliberat din funcție.
Acest proiect a fost depus de mine, cum spuneam, în decursul decadei a doua, între 10 și 20 martie 1990, la secretarul general al Guvernului României de-atunci, Victor Opaski, un guvern unde Prim-ministru era domnul Petre Roman. Pe prima pagină a proiectului depus de noi din Petroșani, după două săptămâni, Petre Roman a scris cu mânuța lui: „în principiu de acord”, semnându-se și trecând data! Primul-ministru al României era deci de acord, propunerea noastră fiind ca acest județ, Valea Jiului, să se înființeze, cu reședința de județ la Petroșani!

Argumentele noastre de-atunci, agreate cum am spus și de Primul-ministru, Petre Roman, erau clare și de necombătut: din județul Hunedoara, pe vremea aceea, anul 1990, Valea Jiului acoperea economic între 49% și 52% din realizările întregului județ, cu Călan, Hunedoara și tot ce mai vreți… Ca și populație Valea Jiului ocupa o pondere de peste 40%, numai în sistemul minier lucrând la vremea respectivă peste 60.000 de oameni, alți 40.000-50.000 de oameni din județul Hunedoara și din țară depinzând de industria minieră și sistemul minier de huilă creat în Valea Jiului. Unificarea Văii Jiului într-un județ însemna de fapt un primar general peste toate localitățile Văii Jiului, plus doi viceprimari pentru fiecare localitate nou creată. De ce nou creată și de ce doi? Fiindcă era vorba ca Lupeniul să se unifice atunci cu Uricaniul și Vulcanul, deci rămânea o singură localitate, iar Petroșaniul se unifica cu Aninoasa și Petrila, deci o altă localitate în Est cum s-ar zice”, susține în continuare, Romulus Burdan.

Argumentele „pro conurbație” în opinia petroșeneanului pentru prezent. Crearea de noi ADI, funcționale, ar putea fi o altă soluție!
Întrebat care ar fi în prezent câștigul unei astfel de decizii, municipiul „Valea Jiului”, într-o altă formă de organizare decât ce se dorea în 1990, deci cu șase localități rămase distincte, dar cu un primar general, Romulus Burdan ne-a spus că e drept, în condițiile economice de față, când mineritul a dispărut din prim-plan, iar populația e mai puțină, această măsură „n-ar mai avea sclipirea de odinioară”.
„Dar poate așa, Valea ar evolua mai sănătos, mai pragmatic, mai concret, s-ar putea face proiecte mari, cu finanțări europene și pe programe guvernamentale, care să susțină și să dezvolte diverse ramuri industriale, agricultura sănătoasă – zootehnie, cultivarea de pomi fructiferi și de fructe de pădure, industrie alimentară cu materie primă rezultată din aceste centre zootehnice și aceste cultivări de pomi fructiferi, agroturism și turism local, industrie ușoară, industrie lemnoasă – mobilă și câte și mai câte… Apoi, pe linie administrativă, numărul de consilieri locali ar fi mai mic, la fel și numărul celor din primării, care ar urma să fie reorganizate. Cred că sunt multe avantaje din toate punctele de vedere chiar și după 30 de ani de la propunerea petroșenenilor.
Iar dacă nici așa nu vor să facă, atunci să facă acele ADI, pentru proiecte mari: câini comunitari, termoficare și izolarea blocurilor, ADI turism, ADI transport și alte și alte ADI, precum ADI Apa Serv Valea Jiului, care a reușit după cum se știe să atragă două proiecte mari cu bani europeni. Deci se poate! Dar se pare că unii dintre primarii de azi nu prea vor nimic, preferă să facă proiecte mici, irelevante, care nu trag Valea Jiului în sus, ci doar în jos, uitați-vă unde am ajuns din punct de vedere economic și social de la atâta pasivitate și indiferență! De fapt domnii primari, să mă scuze, dar parcă își privesc localitățile ca pe propriile moșii, ceea ce nu e normal. Oricum, fie place, fie nu, deocamdată Petroșaniul se constituie, sine die, metropola Văii Jiului. Pe aici trece șoseaua națională, calea ferată națională, localitatea are cea mai mare populație, are, economic, încă cele mai bune rezultate, are încă mină activă, are stațiune turistică, are judecătorie și parchet, are spital regional, va avea Catedrala Văii Jiului, are într-un cuvânt de toate…”, a încheiat Romulus Burdan.

Poate că un Referendum în Vale n-ar strica, să încheie definitiv discuțiile pro și contra…
Firește că e doar un punct de vedere. Pe măsură ce și alții vor dori să-și expună punctul de vedere legat pe acest subiect, Ziarul Văii Jiului este deschis să primească și acele opinii. Până atunci, tema „conurbației” este în continuare de actualitate și probabil un Referendum organizat în toată Valea Jiului, poate chiar cu prilejul unor alegeri, ca să nu se consume bani cu organizarea, ar închide pe veci acest subiect.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii