Petroşani. Tabăra Internaţională de Arte Vizuale, ediţia a III-a, organizată de Fundaţia Inter-Culturală...

Petroşani. Tabăra Internaţională de Arte Vizuale, ediţia a III-a, organizată de Fundaţia Inter-Culturală „Ianza-Art” a început cu un scandal nedorit

DISTRIBUIȚI

Din fericire, evenimentele au continuat cu un inedit vernisaj de pictură şi se vor încheia pe 19 iulie, cu creaţii de pictură realizate până atunci de cei 18 participanţi.

În 6 iulie a început la Petroşani ediţia a III-a a Taberei Internaţionale de Arte Vizuale „Ianza-Art”, care-şi va închide porţile pe data de 19 iulie. Conform datelor prezentate de principalul organizator, artistul plastic petroşenean Cristian Sergiu Ianza, stabilit în Germania de o bună bucată de vreme, din motive tehnice legate de o „neînţelegere între primărie şi Fundaţia Ianza-Art”, anul acesta tabăra se axează pe pictură, întrucât sculptorii nu au primit autorizaţie să-şi desfăşoare activitatea de creaţie în Parcul Central “Carol Schreter”. Astfel, spune Ianza, „ne vedem nevoiţi să reducem aria de activitate a taberei”.

Artiştii plastici maghiari şi un artist român au plecat acasă decepţionaţi

Din păcate, participarea străinilor la tabăra internaţională din acest an este mai scăzută decât anul trecut, mai ales că doi dintre sculptorii maghiari, Jozse Papp şi Gabriela Cseh, au făcut cale întoarsă. Asta după ce au ajuns la Petroşani, la auzul veştii că în parc nu se mai poate sculpta anul acesta, deci nu va mai exista nici interactivitate cu publicul, curios să vadă ce munceşte un sculptor în exerciţiul funcţiunii, „aceasta fiind de altfel principala atractivitate pentru sculptori în această tabără de creaţie”, după cum ne mărturisea tot Cristian Sergiu Ianza.

Pe de altă parte, sculptorul român Mircea Ignat a plecat înapoi spre casă, vizibil supărat şi jignit de faptul că una din creaţiile sale de anul trecut, premiată la finalul acţiunii de-atunci, donată „din suflet administraţiei locale şi cu mare drag petroşenenilor”, cu condiţia „să fie amplasată într-un loc public mai umblat”, a ajuns să fie tăiată în două de… Cristian Sergiu Ianza. De ce? „Pentru că nimeni de la primărie nu i-a găsit un loc unde s-o instaleze, iar eu, de frică să nu cumva s-o care cineva şi s-o pună pe foc, cum se obişnuieşte pe la noi prin Petroşani, am tăiat-o în două ca s-o pot transporta şi s-o aduc aici, la sediul fundaţiei. Bineînţeles că, văzând toate acestea, domnul Mircea Ignat s-a supărat şi a plecat, mai ales că nici nu mai putea sculpta în parc”, după cum a explicat gestul Cristian Ianza.

O situaţie absurdă, care sperăm să nu se mai repete, iar manifestările culturale, indiferent de cine sunt organizate, să fie sprijinite de comunitate şi administraţia locală, aşezate acolo unde le este locul: în faţă, la vedere, nu în dos. Dacă nu ajutăm, măcar să nu punem beţe-n roate şi tot ar fi ceva, aşa cum se procedează în toată lumea civilizată. Cultura ridică un oraş şi îi dă valoare, nu invers.

18 artişti plastici angrenaţi în acţiunile taberei

Cu toate problemele tehnice întâmpinate, spre stupefacţia artiştilor plastici prezenţi din toate zările, au rămas participanţi la tabăra de creaţie. Care se vor axa, aşa cum spuneam, pe pictură. Şi care vor încânta iubitorii de artă prezenţi la vernisajul de închidere. De aceea, îi amintim aici pe toţi artiştii care vor avea, până la ora închiderii taberei, cel puţin o lucrare creată în acest interval de timp. Tematica este legată exclusiv de Petroşani şi de ceea ce vede ochiul artistului într-un anumit moment de inspiraţie. Ei sunt Petru Birău, Titus Blaj, Mana Bucur, Simonel Bucur, Dan Cârjol, Radu Chinţa, Robert Humel, Florin Hutium, Mariana Moldovan, Sever Moldovan, Gigi Nicolau, Daniela Pasca, Sara Pleşa Popescu, Adriana Popa, Alexandru Tencariu şi Cristian Sergiu Ianza –artişti români; Devis Grebu (Franţa) şi Dragana Grujicic (Serbia) – artişti străini.

Vernisaj de pictură cu zeci de roţi zimţate puse în evidenţă într-o colecţie unică şi deosebit de interesantă

În cadrul taberei de arte vizuale, aşa cum ne-au obişnuit şi în anii trecuţi, cei Fundaţia Ianza-Art, în colaborare de data aceasta cu Uniunea Artiştilor Plastici din România – filiala Tg-Jiu, au pus la cale joi, 9 iulie, la galeria fundaţiei de pe strada Tmişoarei din Petroşani, începând cu ora 18:00, un vernisaj, intitulat „Yhtiomorphys”. Este vorba de o impresionantă expoziţie de pictură a artistului plastic din Tg-Jiu, Florin Hutium, toate lucrările reprezentând rotiţe şi mecanisme de măsurare a timpului, executate tehnic impecabil, colorate şi nuanţate cu un inegalabil gust estetic. Din cel câteva imagini surprinse la acţiune vă puteţi face o impresie despre aceste lucrări, deşi credem că cel mai bine ar fi să vă faceţi timp, pentru câteva zeci de minute, să vedeţi la „Castelul Ianza”, de pe strada Timişoarei, lucrările în original.

Despre ce înseamnă „exerciţiul proiectării maşinilor pentru recuperarea timpului trecut” ne-a vorbit chiar autorul, Florin Hutium, în cuvântul de deschidere a vernisajului: „Căutând printre amintiri am reuşit să găsesc proiectul ascuns într-o scenografie simbolică explicativă, concentrată în jurul mecanismelor de măsurare a timpului. Sisteme create special pentru recompunerea timpului trecut acţionează asupra imaginilor declasând emoţia memoriei personale. Semnificaţia reprezentărilor peste timp domină compoziţia, dezvoltând un raport dimensional cosmic. Prezenţa figurativului dizolvat în forme ale trecutului analizează dimensiunile abisale ale cosmosului, folosind aluzii formale şi elemente simbolice recognoscibile. Obiectele devin semne ale unor instalaţii perfect funcţionale. Formele reale, imaginare şi abstracte susţin semantica acestei autonomii estetice. Bogăţia detaliilor analitice fertile susţine ca o necesitate sistemul abstract de exprimare al stărilor mecanice. Revelaţia devine imagine pictată pe pânză, gândită şi elaborată până în cele mai subtile detalii. Dumnezeu este în detalii, încărcătura simbolurilor şi ale semnelor dezvoltă interesul pentru lucrarea realizată minuţios şi echilibrat (…). Mitul lui Kronos, tratat ca un criteriu al revelaţiei, analizează evenimente miraculoase care forfetează firescul, fixând termenul simbolic al timpului sub influenţa puterilor cereşti şi al graţiei divine. Afirmaţia <<timpul este un zeu blând>>, aparţinând filozofului Sofocles, apare în opera Electra. Alte minţi luminate în timp au analizat timpul ca pe un judecător suprem, care, prin legea lui, alege, culege, analizează şi sortează. Sper să fie ultimul experiment raţional despre infinitul temporal, raportat la principiul existenţei efemere”.
Corneliu BRAN

Petroşani. Tabăra Internaţională de Arte Vizuale, ediţia a III-a

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

   DISCLAIMER
   Atentie! Postati pe propria raspundere!
   Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii